Ea și El

Marea noastră majoritate suntem căsătoriți cu oameni pe care nu-i iubim

 

Particip la o nuntă. Iar mireasa – e prietena mea. L-a cunoscut  pe internet, apoi s-au văzut și… nu l-a plăcut din cale-afară. I s-a părut cam bătrâior, prostovan, total nepotrivit ei, intr-un cuvant, nu era ceea ce-și dorea. 

Însă cu timpul cei din jur au început s-o convingă că de fapt e o partidă bună, că nici ea nu mai e tinerică, deci nu e cazul să facă nazuri. Așa că…a ales compromisul și a început o relație cu el. De iubit, nu l-a iubit niciodată, însă a fost de acord să se mărite cu el. 

Cu câteva zile înainte de nuntă se vedea clar că i-a pierit tot cheful și că nu vroia de fapt deloc să se mărite. 

Și totuși s-a măritat…

Și nu e singura mea prietenă care a procedat la fel. O mulțime de oameni în jurul nostru fac fix așa. 

Sună trist, însă e un lucru real și, dacă stăm să ne gândim bine, e   explicabil.

Nu e deloc ușor de găsit omul pe care să-l iubești. Poate atunci când eram încă tineri, ni se părea foarte simplu să găsim pe cineva de care să ne îndrăgostim. Nu degeaba se spune că “ce-i al nostru e pus deoparte”. 

Pe măsură ce ne maturizăm, înțelegem că în jurul nostru există o mulțime de oameni, dar e al naibii de greu să-l găsim pe acela lângă care să ne fie bine și cu care să ne potrivim . 

Cei mai mulțimdintre oameni își trăiesc viața fără să găsească acel om, lângă care să simtă ceva unic. 

Dragostea supremă a fost întotdeauna greu de atins. Pentru a o găsi, trebuie să ai curaj, să cunosti cât mai multă lume si să ai și puțin noroc. Ce pacat însă că lumea e atât de mare și doi oameni care sunt chiar foarte potriviți unul cu celălalt, ajung să se rătăcească în ea. 

Sunt multi oameni care-și doresc o familie. Iar atunci cand nu găsesc, nu le rămâne decât să aleagă totuși pe cineva, ca să nu rămână singuri.  

Dragostea și căsătoria sunt două lucruri total diferite.

Desigur că, dacă vă iubiți unul pe celălalt, dacă sunteți pe aceeași lungime de undă, într-un final vă veți și căsători. Așa arată varianta ideală.  

Dar vine o vreme când conștientizăm că doi oameni se pot îndrăgosti unul de celălalt, fără însa să se potrivească unul cu altul. Sau se poti îndrăgosti, iar apoi își pot da seama că dragostea le-a întunecat rațiunea.  

Multe cupluri nu reistă probei timpului. Multe persoane nu fac decât să-și caute un partener convenabil, pentru a trăi mai ușor. Iar dacă dragostea poate fi furtunoasă, căsătoria nu e obligatoriu să fie la fel. Iar acest lucru trebuie să va pună pe gânduri. 

Nu oricine are curajul să aștepte

Circulă un mit, cum că trebuie să te măriți până la 30 de ani. Caci după 30 nu mai are nimeni nevoie de tine. 

Însă la douăzeci și ceva de ani, tinerii nu sunt încă suficient de copți. Și când văd că în jur toți se căsătoresc, încep să intre în panică. Mulți sunt zoriți de rude. Așa că, spre 30 de ani toți devin grăbiți și nu mai caută să-și găsească un partener pe care să-l iubească, ci unul care să le fie doar convenabil.  Iar atunci cand căsătoria devine un simplu obiectiv de atins, calitatea ajunge să nu mai joace un rol primordial. 

În concluzie, a te căsători cu un om pe care-l iubești, este o adevărată binecuvantare. Însă indiferent sub  ce formă te căsătorești, trebuie să o faci responsabil. Fie că îl iubești pe celălalt, sau doar îți dorești să-l iubești, trebuie să știi ca viața nu va fi întotdeauna minunată. Și atunci ceea ce contează este  respectul reciproc, să fiți bun unul cu celălalt și să vă dezvoltați sentimentele. 

Noi nu putem alege pe cine să iubim. Însă îl putem iubi pe cel pe care îl alegem.

Sursa : soulpost.ru