Dacă ar fi trăit astăzi probabil că ar fi fost un reputat ecologist de talie mondială. Dar numele ei nu este unul al acestor vremuri ci al
anilor ce deja au trecut. Însă, chiar și așa, în vremuri în care a trebuit să dărâme prejudecăți, ea a reușit să intre în atenția mondială și să fie prima româncă ce intra în GuinessBook. Ea este, nimeni alta decât prima femeie inginer silvicultor din România – doamna Aurora Gruescu
A avut probabil șansa de a se naște într-o familie în care educația stătea la mare preț. Cu ambii părinți învățători, în 1914 când Aurora s-a născut era deja binecuvântată cu steaua norocoasă a educației de calitate.
Avea doar 10 ani atunci când între ea și natură a avut loc un moment magic care avea să-i hotărască destinul. Se afla cu clasa, într-o excursie în pădure, undeva în Oituz. Tatăl său, învățătorul le povestea copiilor despre bogăția naturii și despreeroii neamului românesc. Într-un luminiș feeric, în freamăt de frunze scăldate în lumini și umbre, Aurora a auzit glasul pădurii și a făcut în acel moment un legământ pe viață că ea va proteja natura și o va spori.
Atunci când a terminat liceul și a trebuit să aleagă o cale, părinții au sfătuit-o ferm către facultatea de medicină. Nu a fost nicio misiune dificilă de a intra la Medicină însă, în paralel, Aurora a susținut examen de admitere și la Silvicultură, fiind, de asemenea admisă și acolo.
A ales cu sufletul și cu legământul de la 10 ani deși alegea o cale anevoioasă. Nici măcar unul dintre colegii săi și nici măcar decanul Vintilă Stinghe, nu i-au făcut ușoară viața de studentă cum prezența ei, singura femeie din Facultatea de Silvicultură, stânjenea și isca rumori permanente. Că silvicultura nu era neapăratun domeniu rezervat bărbaților, chiar dacă presupunea multă muncă de teren într-un mediu dur Aurora a reușit să demonstreze, în acea atmosferă ostilă ei, chiar din anii facultății. Cum a reușit asta? Prin studiu impresionant, prin seriozitate și prin a fi constantă obiectivelor ei de neclintit. Aurora era mult prea puternică pentru a se lăsa intimidată ori convinsă iar tentativele de descurajare au ambiționat-o și mai mult. Din fericire, după absolvire și angajare, lumea ostilă ei s-a îndulcit și a fost acceptată mai ușor în mediul profesional.
Victoria de a obține un post la Casa Pădurilor avea totuși un preț care să îi amintească de îndrăzneala ei: avea cel mai mic salariu din schema de salarizare la acea dată, adică anul 1938. Însă legământul ei cu pădurea nu era unul pe care banii să îl controleze vreodată iar cariera ei spectaculoasă stă mărturie.
Aurora Gruescu a fost inginer silvicultor vreme de 35 de ani, fiind prima femeie silvicultor din România, în lunga ei carieră fiind implicată în aplicarea primului plan de împădurire realizat la nivel național, ce privea o suprafață de o sută de mii de hectare.
A semnat numeroase articole în ”Revista Pădurilor” în timp ce era persecutată de comuniștii care o considerau un dușman al poporului. Din fericire, și-a dovedit nevinovăția, lucrând până în 1973, când s-a pensionat. După pensionare, în 1996, a obținut Medalia de Argint la Expoziția Filatelică binaționalăRomânia-Israel.
La opt ani de la Revoluție, în 1997, prestigiosul The American BiographicalInstitute a nominalizat-o drept ”Personalitatea anului” iar trei ani mai târziu, în2000, i s-a confirmat faptul că este prima femeie inginer silvicultor din lume, ceea ce a plasat-o în Guiness Book.
În onoarea acestei doamne extraordinare, un an mai târziu, în 2001, jurnalista Rodica Simionescu îi dedica o carte intitulată „Legământ cu taina codrilor”.
Iată, așadar cum, un legământ tainic făcut de o fetită de 10 ani pădurii a reușit săreverbereze în cel mai frumos mod posibil. Sub îndrumarea ei, pădurea s-a extins văzând cu ochii iar despre asta au auzit, au apreciat, au aplaudat și recunoscut chiar și cei de peste Ocean. Aurora Gruescu, din trecut, din mijlocul naturii ne arată și azi cât de simplu și de natural poți fi un veritabil Arhitect de Frumos.
Comentează