Au o faimă proastă, dar nu o merită! Unii le consideră „flori ale morţilor”, deoarece sunt folosite la aranjamente funerare. Pe urmă, pe vremea lui Ceauşescu nu se găseau decât garoafe şi gerbere, deci alţii le asociază cu perioada comunistă. La Oxford, însă, studenţii la poartă în piept la unele examene. Cert este că se cultivă de mii de ani şi credeţi-mă, pot transforma un petic de grădină într-o bucurie pentru ochi. Ca să nu mai vorbesc de parfumul lor!
Asta vă sugerez eu astăzi: plantaţi garoafe! Este drept că se recomandă ca această operaţiune să fie făcută la începutul primăverii, dar temperatura de acum este încă foarte bună pentru ele, câteva zile!
Vă recomand seminţele, vin din surse certe. Le puneţi la 5-6 cm adâncime, la o distanţă de 30 cm între ele, într-un sol uscat. Atenţie, solul trebuie să fie drenat, uşor nisipos, cu un PH uşor alcalin! Vor germina în 3 săptămâni, exact când temperatura de afară le va permite să crească frumos. Garoafele au foarte puţine probleme de sănătate şi nu le trebuie multă apă decât în perioade de caniculă. Dar nici chiar atunci să nu le înecaţi! Frunzele se vor îngălbeni şi pot muri. Udaţi-le la baza plantei.
Soarele trebuie să vadă garoafele minimum 4 ore pe zi, ideal este 6 ore. Pentru a prelungi perioada de înflorire (de regulă, se încheie la finele lui septembrie, în funcţie de sortiment – există 300!), tăiaţi frunzele şi tijele uscate! După ce sezonul înfloririi se încheie, tăiaţi lujerii de la bază. La primăvară vor fi mai bogaţi, vor face mai multe flori. Şi desigur, protejaţi-i de îngheţ!
…în rest, iubiţi florile în fiecare zi!
Comentează