Pe vremuri, ori de câte ori încercam s-o liniștesc pe fiica mea adolescentă că iubitul ei din acel moment nu va fi , mai mult ca sigur, cel definitiv și că la vârsta ei iubirile sunt mai toate vremelnice, Marina mică se uita chiorâș la mine , după care între noi ieșeau …nu scântei, ci adevărate focuri de artificii! Ea susținea că l-a găsit pe cel mai bun, cel mai frumos, cel mai deștept, cel mai haios, într-un cuvânt, pe cel mai grozav băiat din lume, iar eu – că acest „cel mai..” încă nu s-a inventat și că, în orice caz, cu siguranță nu este acesta, ci că trebuie să mai caute, să mai aștepte, să mai spere… Timpul trecea (aflam că între timp acel „cel mai” se căsătorise cu o alta) iar fiica mea devenea extrem de fericită cu noul ei iubit – următorul „cel mai..” – pe care îl cocoța naivă pe soclu, ignorând , iar și iar, boscorodelile mele de “vulpe bătrană”…
Disputele noastre pe această temă au rămas multă vreme la ordinea zilei, deși până la urmă am devenit conștientă că lamentările mele nu au sens și că numai viața o va putea conduce către concluziile mamei. Când suntem prea tineri, teoriile celor din jur nu valorează nici cât o ceapă degerată; noi le știm pe toate cel mai bine.
… Mărturisesc că am fost tare dezamăgită, când am constatat pe pielea mea ( dar și a celor din jur) că iubirile considerate a fi veșnice, au fost, în realitate, cât se poate de efemere. Timpul a mușcat din ele, ca dintr-un măr zemos, lăsând, în final , câte un cotor numai bun de aruncat la coș. Motivul? Pesemne că nici alegerile noastre nu au fost corecte și , în plus, poate că nici n-am reușit să depășim momentele critice – acele pietre de hotar ale oricărei conviețuiri în doi. Și iată cum, pe maldărul de cenușă al unor astfel de iubiri, ne putem așteptasă apară una nouă, cea care va fi, din nou – cel puțin în mintea noastră – acea iubire adevărată, unică și definitivă..
….Și tot așa, istoria se repetă,la nesfârșit, până când oboseala, resemnarea, sau poate chiar multașteptata „extragere norocoasă” ne va așeza definitiv pe la casele noastre.. Până atunci însă, femeile caută, bărbații caută, își exersează cu toții abilitățile de cuceritori, se simt îndrăgostiți primăvara, își consumă iubirile vara, pentru a intra, toamna, în acea rutină blestemată, care sfârșește printr-un Revelion petrecut într-o mare de lacrimi, visand la următoarea iubire, lângă care să îmbătrânească….(cel puțin, până la anu’ !)
Poate n-o să mă credeți, dar cunosc o femeie care chiar se îndrăgostește o dată pe an. Și-a propus acest lucru după un divorț noroios, care a “încununat” o căsnicie de 33 de ani, pe care amandoi o crezuseră veșnică. Mi-a declarat solemn, la o cafea, că nu mai are de gând să se lege definitiv de niciun bărbat, deoarece acest ” definitiv” nu există, la fel cum nu există nici bărbatul care să merite acest lucru. M-am surprins încuviințând. Și asta pentru că și eu cred că „definitiv” și „pentru totdeauna” sunt deziderate imposibil de atins iar „bărbatul ideal” este o utopie, la fel cum – de acord! – nici femeia ideală încă nu s-a inventat…Acest calificativ – „partenerul IDEAL” – nu ni se poate aplica, niciunuia dintre noi, decât poate temporar. Strict pe perioada fluturilor în stomac. După trezirea la realitate, toți descoperim hibele , mai mari sau mai mici, ale celui pe care inițial l-am crezut a fi fără cusur. Iar apoi, dacă dorim totuși să mergem mai departe în aceeași formulă, ne asumăm partenerul, la pachet cu toate nodurile din papură. Și apoi….vedem cât ține!
Viața mi-a demonstrat că poveștile nesfârșite de iubire ascund fie doi actori desăvârșiți, care mimează fericirea pentru cei din jur,( n-am să înțeleg niciodată, motivele acestui teatru ieftin!), fie un interes major al amândurora – ( deseori acest interes devine un liant desăvârșit) , fie o capacitate extraordinară de a trece peste orice, de dragul copiilor, fie obișnuința ( a doua natură a omului), fie, pur și simplu, groaza de a nu îmbătrâni de unul singur..
Una peste alta, alegând, drept concluzie, vorbele unui înțelept francez , voi încheia, spunând că „L’amour fait passer le temps et le temps fait passer l’amour”. ( „Dragostea face să treacă timpul, iar timpul face să treacă dragostea”).
Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA AQUASLIM
Comentează