Bombănelile Marinei Editoriale

Deloc despre România. Bravo, Republica Moldova! 

    

      Nu voi vorbi despre prezența României la Eurovision, decât în cercul meu de prieteni. Am motivele mele, în primul rând pentru că sunt implicați colegii mei și știu bine, mai bine decât mulți, cât efort și cât consum nervos implică, din partea echipei TVR, cele 3 minute ale prezenței mioritice pe cea mai importantă scenă muzicală a Europei. Iar colegii mei chiar și-au făcut datoria. Nu s-a putut mai mult. 

      Vreau însă să mă refer – scurt și nu pentru prima oară – la prestația Republicii Moldova. De ani buni, salut la moldoveni modul iscusit și înțelept în care-și aleg piesa care să-i reprezinte. O îmbibă bine în  spirit național și dragoste față de țară și tradiții, iar acestea  răzbat din aproape fiecare prezență a lor în competiția muzicală europeană. De fapt, mai mult decât europeană, căci ajungem să-i votăm, iată, la Eurovision și pe …australieni! 🤔🤔. 

Dar să  ma întorc la subiect. Moldovenii nu se jenează să cânte în limba lor, chiar dacă o mai amestecă pe alocuri cu engleza, în trend ;  nu se jenează să strecoare , în ritmurile moderne ale unei piese ce aparține cert Prezentului, pe cele ale folclorului moldovenesc și nu-i încurcă deloc (  ba chiar adauga o notă de “exotism” pentru “civilizații” Occidentului) , să strecoare printre muzicanți, instrumente tradiționale : o scripcă , un acordeon… Fix ca la o nuntă, o nuntă la care țăranul simplu și muncitor se distrează pe rupte, așa cum nu știu să o facă alte colțuri de lume. Mai mult, refuzând să se piardă printre mesaje sterile și printre refrene în limbi care nu spun nimic și nu au nicio legătură cu țara în cauză, moldovenii livrează Europei,  “la pachet”, nu numai un cântec de 10, ci și un mesaj adânc, atingând fibra intimă a unui popor pe care Prutul și istoria l-au feliat pe nedrept. 

Și uite-așa, pentru a nu știu câta oară, moldovenii ne dau clasă, vesel și frumos, arătând cum e să-ți iubești țara – oricât de nesemnificativă ar considera-o “șefii Lumii” – să nu te rușinezi cu tradițiile tale, cu cultura poporului tău, cu tot ceea ce, până la urmă, te definește. Ca om de marketing, imi permit să mai subliniez odată , cum am facut-o în alte repetate rânduri, că acest Eurovision , cu toate rușinoasele sale hibe ( iar anul ăsta ele au atins apogeul ! ), este,  până la urmă șansa noastră de a ne arăta lumii, de a le vorbi celor care încă mai cred că locuim într-o țară cu capitala la Budapesta, despre identitatea noastră națională, despre lucrurile frumoase pe care încă le mai însemnăm. 

Bravo, Moldova, ți-am fredonat cântecul după chiar prima sa auzire! Cât despre votul pe care ți l-au acordat concetățenii mei…no comment! Am încetat demult să mă mai mir…

P.S. Potrivit gânditorului George Orwell, “naționalismul îți dă sentimentul că țara ta este superioară celorlalte, în toate aspectele și, prin urmare, este adesea descris drept cel mai mare dușman al păcii”. Pe de altă parte, patriotismul nu deschide calea spre vrăjmășie față de alte națiuni, ci întărește admirația față de propria țară. Aceasta este cea mai importantă diferență  între naționalism și patriotism. Am făcut această precizare pentru eventualii cârcotași.

 

UPDATE : Înțeleg , din comunicatele oficiale ale colegilor mei că, totuși, românii au votat piesa Moldovei și acest lucru m-a bucurat mult. EBU, pe când scuze față de TVR și țărișoara noastră mică și, după cum se vede, atât de insignifiantă?!?

 

Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA : DOLORGIET

Comentează

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.