Nu mă pot supăra pe el. Nu pe El. Ii admir privirea străpungătoare a fiecărei dimineți petrecute împreună. Il rog să mă alinte cu fiecare cuvânt. Chiar și cuvinte dure. Il rog să mai stea, chiar dacă se grăbește. Pentru că știu că este al meu. Nu îl voi împărți cu nimeni. Nu am nevoie de cadouri. Nu am nevoie de atenții. Nu am nevoie de lucruri materiale. Imi este îndeajuns doar el. Pentru că femeia din mine urlă după bărbatul din el. Chiar și atunci când suntem lipiți unul de celălalt. Ce mai contează o floare in plus? Pe lângă nenumăratele vorbe pe care mi le spune zilnic? Și totuși … sunt Femeie! Aștept o adiere de clipă…
Ai uitat de micile atentii pe care trebuie să i le oferi partenerului tău? Nu dispera. Avem destule sărbători pentru a putea ține pasul cu ele. Sună bine, nu? NU! Sună foarte greșit. Atunci când oferi atenții DOAR de dragul sărbătorilor, nu te aștepta ca partenerul tău să te adore. In realitate, tu nu simți cu adevărat impulsul de a oferi omului de lângă tine acele momente de tandrețe și micile atenții de care are nevoie zi de zi, clipă de clipă.
Când ajungi să simți cu adevărat acest impuls și aceasta dorință de a oferi partenerului tău mici momente de bucurie, indiferent de sărbătorile fabricate sau de alte date calendaristice, poți spune că simți autentic. Până atunci, ești un Robot ghidat pentru a simți. Nu ești mai important și nici mai ”iubitor” dacă faci gesturi din obligație.
Sărbătorile obligă. Nu te lăsa tu obligat de ele. Gesturile mărunte, dar importante se pretează în fiecare zi. Ele sunt întotdeauna responsabile pentru emoțiile puternice. Nimic mai mult. Nimic mai puțin. Scutură-te de această platoșă și simte ce trebuie simțit. Oricând… Oriunde… Necondiționat!
Important e să fie și cu cine trebuie! :))
Tu ai achiziționat cartea Rai și Iad în iubire?
Alătură-te celor peste 25.000 de cititori.
Foto: poletosoul.me





Comentează