De ce mor iubirile?

Ajutați-mă să înțeleg!

Nu mă interesează nici originea Universului, nici găurile negre, încălzirea globală, misterul Triunghiului Bermudelor sau prăbușirea Uniunii Europene. Nu vreau să știu nici ce se întâmplă pe Marte, nici dacă ne mai paște vreo Eră Glaciară și nici măcar dacă teleportarea va rămâne un simplu vis al omenirii… Angoasa mea este cu totul alta și sunt sigură că zace, inconștient,sub o formă sau alta, în sufletul oricăreia din voi : De ce mor iubirile? De ce nu moare ura? De ce nu mor răutățile, invidia, minciuna, falsitatea, batjocura și energiile negative?..
…..Ne îndrăgostim, iubim cu patimă, ardem pentru omul drag și-i înmânăm, în mod solemn, în fiecare dimineață, sufletul nostru, până a doua zi, când o luăm de la capăt. Și, deodată, sau treptat, constatăm că între noi nu mai este nimic. În cel mai fericit caz, o prietenie. În cel mai nefericit – o ură imposibil de vindecat. În cazul de mijloc – indiferență. Și atunci, dacă la început chiar a fost Iubire – acea iubire pătimașă, cum numai în cărți credeai că găsești, cum să nu te frământe întrebarea : de ce mor iubirile?
Și pentru că m-am săturat să mă frământ de una singură, am nevoie de voi. De iubirile voastre, de amintirile voastre, de gândurile voastre. Vă provoc la duel. Vă rog, ridicați mănușa! Are brodată pe ea o singură întrebare : De ce mor iubirile? Vă dau răgazul acestui weekend, pentru a încerca să-i găsiți răspuns. Îl aștept cu drag, cu interes, curiozitate, emoție. Fie mai jos, la Comentarii, fie pe Pagina noastră de Facebook, fie, pentru persoanele mai discrete, pe adresa mea personală. Ce e personal nu e întotdeauna secret, pentru prieteni: almasan.marina@yahoo.com . După care, voi aduna răspunsurile voastre în, sper eu, răspunsul nostru colectiv la una din marile întrebări ale vieții : DE CE MOR IUBIRILE??.