banner marshal garden
Copii și tineri Poveștile unui copil

Cum văd eu, de aproape, Bucegii

Fiecare zi petrecută la munte face mai puternică. Acasă, la Sângeru, am un peisaj superb. Cred oricine şi-ar dori o casă acolo, însă, în momentul încare vezi locuri noi, locuri care îţi aduc aminte de frumuseţile de acasă, dar diferite prin ceva, simţi o stare mirifică. Una care te caracterizează doar dacă eşti o persoană care zâmbeşte.

Da… Nu zâmbesc mereu , nu sunt fericită mereu, însă măcar când sunt copil să am hazul specific omului care ştie pună preţ pe bucurie.
Bucegii se văd undeva departe. Dar niciodată nu i-am privit atât de aproape. Ieşind din hotel, intrând în parcare, deschizând uşa maşinii, plecând spre pârtie, zăresc, undeva, departe,aproape, siluetele unor munţi. Nu orice munţiMunţi înzăpeziţi. Parcă vin cu mine, ne ţinem de mână, îmi arată drumul.

Azi, uitându-mă cu atenţie pe Caraiman, văd, ieşind din hotel, Crucea construită din iniţiativa Reginei Maria în memoria militarilor care au murit în Războiul de Reîntregire. Treceţi batalioane române Carpaţii este o melodie făcută atunci, în primul război mondial. Am cântat-o la şcoală singură sau îngrup. Nu am date exacte prin care spun dacă melodia care e un fel de imn a fost scrisă, compusă, înainte, după, sau în timpul războiului.

În mini-vacanţa mea la munte am învăţat schiez. Perfect a spus profesorul care,  după ce am învăţat singură şi-a expus părerea despre schiatul meu – dar tata a fost cel mai bun profesor pe care l- fi putut avea vreodată. Fără să-şi mai pună schiurile în picioarepentru atunci când era tânăr a coborât pe schiuri de la cabană pe pârtia Clăbucetdându-mi sfaturi, am învăţat repede, repede, schiez.

Tata şi mama sunt martori de la prima urcare pe schiuri nu am căzut decât o dată şi atunci a fost după ce ştiam cobor pârtia în slalom.

Cam aşa mi-am petrecut vacanţa. Pe schiurile-obiect, şi pe schiurile cu care alunec prin hopurile vieţii.
De luni reîncep şcoala care e tot un fel de schiat. Poţi şi cazi, dar ai obligația  te ridici.


Ana Luciana Avramescu, elevă în clasa a V-a B, Şcoala Sângeru

 

Femei de 10 pe Facebook