banner marshal garden
Diverse

Cui îi este frică de strămoși?

Pentru iubitorii istoriei, iată un mister încă neelucidat : Este Cultura Cucuteni similară cu Cultura Yanshao din China? Potrivit unor  specialişti, între cele două culturi vechi ar fi o asemănare uluitoare şi aparent inexplicabilă.  Istorici și arheologi din cele două țări continuă să investigheze acest subiect.

Constantin Lupeanu este un cunoscut scriitor, traducător, sinolog și diplomat român, actualul președinte al I.C.R.Beijing. A tradus și publicat în România peste 30 de titluri din literatura antică, clasică, modernă și contemporană chineză. Recent, distinsul om de cultură român, premiat în nenumărate rânduri pentru prestigioasa sa activitate în domeniu” culturii,  a redactat un interesant material, dedicat controversatului subiect menționat mai sus. Vi-l propunem spre lectură și meditație : 

 

“Cui îi este frică de strămoși? Și de ce? Ar trebui să ne întrebăm cu toții și se cuvine ca mai cu seamă  istoricii și lingviștii români să se uite în oglindă și să-și răspundă cu acribia acesteia. Nu nouă trebuie să ne mărturisească. Istoricul Gheorghe Brătianu scria că poporul român este o enigmă și un miracol istoric. Noi credem că istoria se scrie nu numai pe bază de documente scrise, ci și cu hărnicia, cu iscusința minții, coroborând graiul negrăit al vaselor, al altor artefacte deshumate de la o jumătate de metru, de la un metru adâncime, cu legendele, cu miturile care păstrează adevărul de care avem nevoie. China declară o vechime de 5 000 de ani de istorie și cultură, pornind de la Cultura Yangshao,  varianta chinezească a Culturii Cucuteni.

Deocamdată Cucuteni. Ce este Cucuteni? Un sat presărat pe coasta unui deal și un simbol al lumii noastre străvechi.  Eu am organizat,  în luna Mai 2017, în sălile Institutului Cultural Român de la Beijing  —- prima Expoziție din istorie „Cucuteni – Yangshao”. Expoziția a fost alcătuită din 9 planșe și 18 obiecte aparținând culturii Cucuteni și 20 de planșe și 16 obiecte aparținând culturii Yangshao.

Expoziția s-a bucurat de success, a incitat un interes fără egal. Exponatele Cucuteni (planșe, fotografii, hărți, lucrări ceramice) au fost apoi plimbate în mai multe locuri din China. Recent, în Noiembrie și Decembrie 2018 s-au aflat la Majiayao ( o altă cultură similară, mai târzie decât Yangshao) și în capitala provinciei Gansu.

Expoziția s-a numit: „Cultura Cucuteni – Cultura Yangshao, întâmplare sau destin comun?”

Eram student al Universității București, când la orele de istorie a Chinei am auzit pentru întâia oară de aceste două civilizații de la început de lume. Pasionat de istoria lumii, profesorul român ne-a vorbit de asemănările năucitoare între această cultură străveche a Chinei și Cultura Cucuteni din România, ambele situându-se între mileniile cinci și trei îHr.

Acum, la începutul unui nou secol de viață pământeană, am chemat la o masă a adevărului, istorici și arheologi români și chinezi. Există mai multe dovezi privind asemănarea până la identitate: stilul de viață; organizarea localităților și locuințelor; obiecte de cult; manufactura și mai cu seamă ceramica de forme asemănătoare, de aceleași culori și simboluri; schimburi comerciale – cereal și altele.

Eu nu înțeleg cum pot unii să rămână reci în fața unei evidențe miraculoase: simbolul yin-yang, socotit de lumea întreagă tipic chinez, exista în România la Cucuteni, dar și mai înainte pe teritoriul României, la Turdaș, acum șapte milenii! Se va găsi un om de ispravă care să scrie o carte numai despre aceasta și să revendice partenitatea? Măcar pentru a invita oamenii de știință ai lumii la dezbateri academice!

Nu cumva, în urmă cu milenii, în România de astăzi ființa un trib mare cât un imperiu, iar noi, românii și chinezii suntem deopotrivă urmașii? Tribul s-a scindat, oamenii au migrat și spre apus și spre răsărit.

Carateristica românilor de a fi dezuniți, este o dovadă cât se poate de limpede că acei oameni sunt strămoșii noștri! Cei care au luat-o spre vest au populat Europa. Cei plecați spre est au format colonii în drumul lor și s-au oprit poate în China, în localitățile numite astăzi Yangshao, Qijia, Majiayao. Mai mult, îmbrăcămintea unor minorități din sudul Chinei, și în primul rând minoritatea Miao, minoritatea Zhuang, minoritatea Yi, aduce izbitor cu cea din zonele noastre de munte, iar mai recent se vorbește de un grup din Taiwan care se consideră coborâtor din geți.

Din partea română, la vernisajul expoziției au paricipat doamna Lăcrămiaora Stratulat, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași (Domnia Sa ne-a pus la dispoziție cu mărinimie exponatele care îi uimesc atâta pe localnici), și doamna Cornelia Magda Lazarovici, cecetător în cadrul Institutului de Arheologie Iași. Din partea Chinei, au luat cuvântul domnul Li Xinwei, cercetător la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei de Științe Sociale din China, doamna Wang Weilin, de la Muzeul de Istorie al Provinciei Shaanxi, domnul Wang Chuang, pictor și scriitor, venit special din orașul Zhenjiang din sudul Chinei, ca și un grup de cinci profesori de la Universitatea din orașul Baoding.

Simpozionul s-a numit: „Două mari civilizații ale lumii preistorice”.Au prezentat dizertații cei doi specialiști români numiți mai sus, pe tema: „ Cultura Cucuteni. Stadiul cercetărilor și reflectarea culturii Cucuteni în expoziții internaționale”. Din partea gazdelor au luat cuvântul profesorul Li Xinwei, cercetător la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei de Științe Sociale din China, domnul Li Shuicheng, profesor la Universitatea Beijing, domnul Han Jianye, profesor la Universitatea Renmin și domnul Wang Weilin, director adjunct al Muzeului de istorie al provinciei Shaanxi, tratând din dinferite unghiuri tema reuniunii.

În 2018, o delegație a Institutului chinez de arheologie a fost la Iași, la Cucuteni. S-a ales un loc unde arheologii chinezi să facă ei înșiși săpături, pe banii Chinei! Anul acesta, în iulie, vor începe lucrările. Este un început bun, aș zice.

Eu văd un Seminar român – chinez de ținută internatională desfășurat alternativ în cele două țări, întins pe câțiva zeci de ani, agrementat cu săpături arheologice șamd, care va ajunge să rescrie începuturile civilizației lumii și legăturile străvechi dintre România, Europa și China.”

Constantin Lupeanu, Beijing, ianuarie 2019

 

 

Sursa foto: ziaruldeiași.ro 

Femei de 10 pe Facebook