Anul acesta presa a vânturat , la nesfârșit, aceleași câteva nume de medici. Mereu aceiași, omniprezenți. De regulă, în fruntea instituțiilor, mai mult pe la televizor, mai puțin “pe câmpul de luptă”. Foarte rar, ziarele și televiziunile s-au înghesuit să-i scoată în evidență pe cei “din tranșee”, pe cei care, cu adevărat salveaza vieți, “repară” oameni. Ne-am obisnuit, de fapt, ca , în ultima vreme, tagma medicilor să cam fie huiduită. Pe nedrept ies în evidență doar “ciubucarii”, vinovații de malpraxis sau cei cu tupeu, care se bagă în seamă pe la talk-show-uri sau ajung prin funcții…Și este o nedreptate care funcționează, din păcate, la nivelul întregii societăți.
E drept, în acest an pandemic, în care virusul ucigaș a făcut legea pe planetă, au început să mai fie băgați în seamă și cei aflati în linia întâi a luptei cu necunoscuta maladie. “Eroi” – li se tot spune acestora. E corectă reașezarea lor, pe scara de valori a societății, dar îmi suspectez confrații jurnaliști că îi numesc așa pentru că “e în trend” și nu pentru că ar fi conștienți de cât de important este domeniul sănătății . 
Am avut șansa de a invita , la emisiunea “Femei de 10, Bărbați de 10”, medici de excepție. Au fost mici sărbători, pențru echipa noastră, prezențele lor, pe canapeaua românilor cu adevărat valoroși. O adevărată onoare. Și nu le putem fi decât recunoscători pentru că, iată, în vârtejul vieții lor atât de complicate, și-au rupt o felie din străveziul lor timp liber, pentru a se întâlni cu telespectatorii noștri.
Una dintre aceste prezențe remarcabile a fost medicul Cătălin Cârstoveanu, șeful secției de Terapie intensivă Nou Născuți, a spitalului de copii “Marie Curie”. Lucrurile extraordinare, pe care invitatul nostru excepțional le face în fiecare zi, n-au încăput, firește, decât parțial, în emisiunea de televiziune. Drept care acum, la final de an, i-am solicitat eminentului medic un interviu. Cu greu strecurate printre cazurile complicate pe care le are zilnic de rezolvat, au sosit răspunsurile, pe care ne bucuram să le înscriem în proiectul nostru de suflet, “Vindecăm Romania”. O campanie care îi adună în paginile revistei noastre pe cei mai valoroși medici ai României de azi.
Marina Almășan : – Începem cu sfârșitul interviului : a venit Crăciunul. Cum sunteți, în aceste zile? Ne puteți povesti despre cel mai frumos Crăciun pe care l-ați trăit?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Cum sunt în aceste zi? La fel de simplu și “banal” ca în celelalte zile ; de obicei la munca, cam așa îmi amintesc eu Craciunul. Nu am o memorie cu cel mai frumos Crăciun, dar am o memorie cu o scrisoare de Crăciun de la Daniel- băiatul meu care era mic, și care acum este mare. Imi spunea ca e Crăciun, și târziu, dar el tot mă mai așteaptă…” Soția ii spunea ca trebuie sa lucrez, ca e bine ce fac, ca ajutam pe alții, ce putea sa spună?
Se schimba anul, vine încă unul nou, sau a trecut unul …Eu sunt mai atent la cel care a trecut, nu la cel care vine, așa cum spuneți…
Marina Almășan : – Eu totuși vă îndemn să privim spre viitor : Dacă tot am vorbit despre Crăciun , să mai “derulăm” o săptămână : vine și Anul Nou. Recapitulându-l pe cel vechi, ce a însemnat el pt dvs?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – La fiecare sfârșit de an, trag linie, și caut cu insistenta ce am făcut în spitalul meu care a schimbat viață pacienților mei. Mi-ar fi groaza sa nu am nimic, in un an de zile, mi-aș pune probleme dacă este în regula ca încă sunt șef de secție în locul unde muncesc…. Dincolo de fiecare copil pe care îl atingi, sau tratezi, caut cu atenție lucrurile care pot schimba în masa lucrurile în viață lor… Am Inceput construcția Heliportului, și în iunie 2021 speram sa fie autorizat, deci speram sa vedem aterizând elicopterele, și aceasta e pentru tot spitalul, toate urgentele, nu numai pentru nou născuți… Am terminat proiectul și am luat avizele pentru un nou corp de spital pentru Terapie Intensiva Nou Născuți, ceea ce înseamnă încă 200 copii pe an tratati, multe multe facilități moderne, centru de training pentru personalul medical… Am străbătut toată țara în weekend-uri cu colegii mei de la ATI copii, cu alt coleg neonatolog cu 2 psihologi, și aproape ca am încheiat un curs de terapie intensiva foarte, foarte apreciat de colegi. Am reușit cred, muncind de 15 ani, sa transform în realitate un vis, din 2001. Ne apropiem de scoaterea hârtiei din lucrul nostru zilnic, pentru ca tot auziți de “ informatizarea 
Medicala”…. După 15 ani de munca.Din câte știu, e singurul loc din România. Mai sunt câteva, pentru unul important, cu impact național, poate o sa vorbim la finele 2021, dacă suntem sănătoși. Si e anul în care am învațat cel mai mult ce înseamnă chirurgia cardiaca neonatala, pentru ca Profesorul Tammam a stat “sechestrat “în România luni de zile, și a operat toate urgentele neonatale, poate cazuri pe care nu aș fi visat vreodată sa le văd operate vreodată în Romania și externate….Am externat primul copil care a fost canulat de 2 ori pentru ECMO ( extracorporeal membrane oxygenation), un copil cu un plămân nedezvoltat…. Daniel, băiatul ce mare, medicul, se căsătorește, iar Sabin, băiatul cel mai mic, a descoperit ca e multa … nedreptate și anomalie si în lumea sportului, și dupa o cariera de 13 ani – exemplara, credem noi – a părăsit definitiv aceasta lume, pentru care a dat totul… Am fost trist și bucuros…. Dumnezeu are cele mai bune soluții pentru noi.
Și – un lucru minunat – suntem sănătoși, cel puțin pana aici… Și eu , și soția, și familia mea, și colegii mei dintre care unii au fost bolnavi, dar foarte putin simptomatici.
Marina Almășan : – Mă bucur că anul dumneavoastră a fost “ca la carte” și vă felicit pentru toate faptele bune, pe care le-ați făcut în acest an. Apropo, de ce nu vă simțiți “în apele dvs”, atunci când, cu drag, cei din jur vă numesc “Îngerul copiilor”?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Incerc sa înțeleg acești oameni care mă numesc așa ; știu ce înseamnă sa fii bolnav și sa apăra cineva cu o soluție … neașteptata, nesperată, sa para ca mori, dar cineva sa zică, sa nu mori. Dar, credeți-mă , totul are legătură cu ce a pus Dumnezeu în noi, cu dorința, perseverenta, determinarea, cu timpul pe care îl acorzi salvării unei vieți, indiferent de stare personală, ca ești obosit sau supărat , ca ieri ți-au murit 2 copii în garda sau ca scurtezi un concediu pentru a face ceva pentru un copil, ca e prima zi de școală, sau premierea copiilor, și multe multe altele. Nu e nimic in plus, e dorința de a face lucrurile ca și pentru copiii tai. Dragoste de Dumnezeu și de oameni. Și uite așa, lucrurile par “îngerești”.
Marina Almășan : – Nu doar “par”. Și sunt! ….Sunteți medic. Și încă unul dintre cei mai buni. Puțini știu însă că în dvs zăcea, pe vremuri, un potențial matematician de top. Prin ce v-a atras matematica și ce anume v-a făcut să schimbați macazul?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Am facut matematica cu profesorul Safta, în gimnaziu, era incredibil, de o ținută profesionala inimaginabila, 4 ani, ne-a contaminat pe multi elevi, am continuat la liceul de Matematica Fizica, cel mai bun (se zicea pe la noi la Pitești), fostul Nicolae Bălcescu, am avut adevărați Maeștri, Oameni pe care ii tin minte pana voi muri. Dar, părinții au zis medicina, și nu avem niciun talent. Matematica mi se potrivea, mai exact, mai simplu, începi undeva și termini cu q.e.d. Exact, știai sau nu știai, nu puteai sa ametesti lucrurile, sa mimezi ceva ce nu e, totul era CLAR. În anul 4 am început timid sa învăț acele cărți, nici prin cap nu îmi trecea ce însemna medicina pe acea vreme, 10-20 pe loc, depinde în ce centru mergeai… Schimbarea clara a macazului a fost determinata și de moartea tatălui, caruia ii promisesem ca medicina voi face, și, în anul 4 de liceu, în iarna aceea trista din 86, când nu găseam răspunsuri de ce unii mor tineri ( pe tata îl vedeam tânăr la 51 de ani) am zis, fie ce o fi, Medicina. Acum imi dau seama ca de fapt, matematica ne-a modelat, ne-a organizat mintea, procesele, ordinea, strategia, finalul. Neaparat un final bun, pe care îl cauți… Îmi spunea un prieten, că… sa mai punem și noi, doctorii mana pe matematica! Glumea, dar cred ca îmi e de mare ajutor.
Marina Almășan : – Fără îndoială, poate de aceea găsiți soluții pentru cele mai complicate “probleme de sănătate”! …Spuneți-mi, domnule doctor, care sunt elementele care v-au format, ca om? Ce “zestre” ați primit de la părinți, cum a completat-o educația? Ce i-a adăugat viața?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – De la familie am văzut cum este sa trăiești simplu, modest, drept, spunând adevarul, 
făcând bine, și muncind asiduu pentru traiul zilnic. Cu timpul am învățat ca orice lucru bun se coboară de la Dumnezeul nostru și ia forma în noi…. Am învățat sa mă bat pentru drepturile altora, am învățat sa nu mă tem, am învățat că un lucru făcut de mana omului, oricât de înalt este, poate fi replicat și cu mâinile mele, am învățat sa visez lucururi mari, am învățat sa nu îmi compromit cariera pentru lucruri de nimic, am învațat sa ascult și, o data la 5 ani, sa și tip, am învățat sa nu tolerez minciuna, ca întotdeauna e șansa a doua pentru indiferent ce greseală, și … iubesc nespus dreptatea. Am învățat ca timpul cu familia e putin, dar trebuie sa fie bun, dar…. copiii au crescut , una , doua, trei gărzi, și …uite ca sunt deja mari!
Marina Almășan : – Foarte bogată zestre de valori aveți! Și n-am nicio îndoială că le-ați transmis-o și fiilor dvs! Haideți să facem un exercițiu de imaginație : dacă o forță divină ( apropo, credeți în Dumnezeu?) v-ar oferi șansa de a vă trăi din nou viața, cum ar arăta ea? Ce ați păstra, ce ați elimina, ce ați corecta?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Cum ati văzut, da, mă încred în Dumnezeu, și daca aș trai din nou viața, ar fi la fel. Fără regrete. Incerc sa îndrept repede lucrurile unde greșesc, unde realizez ca am greșit….Nu putem fi perfecti în tot ceea ce gândim și facem în timpul vieții… Greșelile sunt însoțitorul vieții mele, m-au modelat și încă mă modeleaza.
Marina Almășan : – …nu cred că sunt prea multe! Numiți cateva din izbânzile dvs profesionale.
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Cred ca pionieratul în îngrijirea pacientului critic pediatric, cred ca e unul din lucrurile importante, tot timpul le spun colegilor ca rolul meu e sa fac ca lucurile grele sa devină simple pentru oricine. Și când mă uit în urma, din 2003 încoace, am semnat zeci de lucruri care s-au facut pentru prima oară în România… Ca sa enumăr câteva : aparatele de ventilatie mecanica cu frecenta înaltă, din 2006, oxidul nitric din 2004, hemodiafiltrarea în 2015, oxigenarea pe circulație extracorporeala din 2016, și …multe, multe altele. 
Unul l-am făcut noi primii, și niște colegi nemți au tras de noi doi ani de zile sa publicam izbânda, era primul copil care era tratat la nivel internațional, fuseseră tratati doar adulți. Nu prea am avut timp de ele, sa le scriem…Poate și curajul de a mă urca în avion cu sute de copii în cele mai grele situații clinice, inimaginabile pentru o viață de medic… Și, poate, cazurile de prematuri foarte, foarte mici, la naștere, și care sunt acasă , fără probleme medicale ducându-și o viață normala. Curajul de a publica transparent cazurile de Infecții de spital, cazurile de mortalitate… Totuși, cred ca am uitat, crearea unor modele de infrastructura tip ATI în România, poate ca aceasta este și mai important. Trebuie aduse în fata modelele funcționale, eficiente, pentru ca noi, Romanii, avem marea tendința de a inventa sistematic “apa calda”. În 2013, am adus în România conceptul: un pacient- în camera individuala ATI sau TI. Multe critici atunci, dar, astăzi vedem limpede, cât de coerent, adevărat și cât de practic este acest lucru! Si niște maematicieni din SUA au demostrat (matematic) ca este și mai ieftin decât un “open space”….Și incă ceva, cred ca am instaurat un mediu de lucru în care medicii specialiști sau rezidenți, se simt bine la lucru, fac de plăcere medicina, ii văd cum pleacă seara de la spital, după fac lucruri inimaginabile pentru pacienți. Fără sa le spun eu nimic. De fapt, cred ca aici e cea mai mare izbândă. Am reusit sa coagulez multe inimi…Multi colegi s-au regăsit în acest loc pe care îl iubesc , pretuiesc și îl apăra. Și căutăm sa cultivam transparență, profesionalism, dreptate, și multa, multa dăruire. Și nu merge fără exemple personale… Ar fi doar basme, sau povesti.
Marina Almășan: – Ce fericiți trebuie să fie, să lucreze în preajma unui om ca dumneavoastra! …Aș intra puțin în “concret”. Ați putea să ne descrieți unul din cazurile dvs? Cititoarele – fiind majoritar femei – sunt mari amatoare de astfel de “povești adevărate”!
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Chiar astazi avem unul…. Asta noapte, un băiețel de 1,4kg, găsit în punga, în mijlocul lui decembrie… E găsit de o doamna, e adus la spital de un echipaj SMURD, și internat la noi în secție… deocamdată trăiește, impotriva oricarei rațiuni medicale, și speram sa îl trimitem intr-o familie. Ne-am gândit noi sa îl cheme Cristian – Ștefan. Pentru ca serbăm nașterea Mântuitorului și ca Ștefan , colegul meu l-a primit asta noapte.
Marina Almășan : – Doamne, ce emoționant , într-adevăr! Oare va ști vreodată, copilașul cu pricina, devenit adult, cine sunt cei care l-au salvat?….Domnule doctor, spuneți-mi, într-o carieră plină de succese, ați avut și eșecuri? Cum le-ați făcut față? Cum v-au schimbat?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Esecurile sunt parte din viață mea, m-au modelat și mă modelează.Timpul m-a învățat sa le tratez cu respectul cuvenit, inițial era o moarte … clinica, oricui ii moare un pacient , mai ales la început, e un fel de dezastru… Din lipsa de experiență de a manageria astfel de dezastru, din mândrie poate… cum sa mi se întâmpla mie, tocmai mie, am făcut tot ce trebuie, am făcut ca în carte, am repetat de multe ori procedura…. Sau pur și simplu, când ceasul vine, cum spune un coleg, nimeni nu are ce sa mai facă.
Greu sa înțelegi, sa te intelegi. Dar, am invatat ceva important, nimeni nu moare fără rost, și asta spun colegilor mei, și asta spun și părinților care pot sta de vorba despre moartea copilului lor. Uneori nu ai explicație, și spun asta părinților, transparent, fără a ascunde realitățile în termeni medicali complicați.
Și le spun ca el, cel care a plecat în alta lume, ne-a învațat multe, pentru ca , chiar învățăm multe. Nimic nu e fără rost….Eșecul iși are locul său, amar, dar extrem de important, dacă îl înțelegem cum se cuvine.Cred ca eșecurile m-au schimbat mult în bine.
Marina Almășan : – “Funcționând” atâția ani în cadrul sistemului medical românesc, cu siguranță ați acumulat destule nemulțumiri. Dacă ați fi în poziția de a genera Schimbarea, cu ce ați începe?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – E simplu:
1. Transparentizarea actului medical.2 Informatizara actului medical.
Apoi, toată lumea va vedea cu ochi limpezi ce trebuie sa facă, totul e deschis: deodată dispar pacienții fictivi, dispar bolile fictive, vezi cine muncește, vezi câte paturi ai ocupate, vezi câte Infecții de spital, vezi cât ne spălăm pe mâini, vezi cât costa o branula la spitalul X și cât la spitalul Y…. Simplu și eficient.
Marina Almășan : – Doamne, ce simplu pare totul! Va recunosc gândirea matematică! Din păcate…nu tuturor le-a plăcut la școală această materie și, mai mult, nu toți sunt interesați, se pare, ca lucrurile să meargă bine…Spuneți-mi, ce calităti îi trebuie unui medic, pentru a-și onora profesia?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Vedeti, meseria de medic înseamnă multe multe specialități. Foarte diverse, ca și patologiile noastre. Nu cred ca unele sunt mai importante, altele mai puțin importante….De aceea, e loc pentru oricine: unii vor operații de 18 ore, alții vor munca cu “capul”, unii vor sa plece la 3, alții nu au ce face acasă dacă merg la 7-8 seara… SA fii bun…. Cred ca trebuie Sa iti pese, sa nu te lași pana nu găsești soluția pentru pacient, sa nu aștepți neaparat aplauzele cuiva, poate câteva….
Marina Almășan : – Ați pomenit de orele de “venit acasă”. Fiind un om atât de implicat profesional, bănuiesc că îi văduviți destul de mult pe cei dragi de prezența dvs . Vorbiți-ne puțin despre familia dvs și despre felul în care vă “tolerează” faptul că sunteți atât de dedicat profesiei.
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Familia este sprijinul meu permanent, mi-e greu sa îmi imaginez cum aș fi făcut
lucrurile fără suportul lor emoțional și practic… adică sa nu spui nimic de atâtea ori….De Crăciun, de Anul Nou, … Soția uneori e mai…acida, legat de sănătate, de timp, de oboseală : mai îmi trimite câte o știre cu câte un coleg care la 40-50 ani a făcut infarct în garda și a murit…. Băieții sunt mai temperați, au și ei prieteni, sau apropiați , și au intrat în pielea lor pentru câte cineva bolnav rău, o leucemie, o malformație gravă, cred ca asta mi-a adus toleranta lor, sau chiar mai mult, prețuirea, tot timpul discutand și încercând sa rezolvam fel de fel de probleme grave, au înțeles ca viață înseamnă și multa multa suferință.
Marina Almășan : – Înseamnă că , grație dumneavoastră, sunt cât se poate de pregătiți pentru viață. Aș mai insista, puțin : cum arată Catălin Cîrstoveanu atunci când își dă jos halatul de medic? Cum sunteți, ca om? Ce vă bucură? Ce vă întristează? Ce hobby-uri aveți? Unde vă petreceți vacanțele?
Dr. Cătălin Cîrstoveanu : – Pai, nimic schimbat, lucrurile continua acasă, în mașină, în concediu… Conectarea este totala. Ruxandra se supăra pe mine când raspund tot timpul la telefon cu fel de fel de probleme…. Dar,de multe ori, după ce adorm, când mă trezesc îl văd pe modul avion…. Cum sunt? Sa fie organizat, sa fie curat, sa fie verificat, sa am back-up la lucrurile critice…în rest, cum va spuneam, iubesc adevarul, dreptatea, sa văd oameni fericiți… Tristetea cea mai mare e când un lucru e în dreptul tău, e responsabilitatea mea, și nu îl fac, și poate se întâmplă lucruri grave…. Din nepăsarea sau neatenția mea…. asta mă omoară . De ceva ani, mergem în Grecia, cu familia, o săptămână pe an. De acolo nu pot pleca la serviciu.
Marina Almășan : – Dincolo de un medic de excepție, sunteți un om minunat, domnule doctor! Meritați un Crăciun pe cinste și o viață frumoasă. Vi le doresc din toată inima!
Campanie susținuta de Clinica DRM Romania : CLINICA DRM ROMANIA
Comentează