Călătorii Timp liber

City break la Barcelona

City break. Denumirea vă este cunoscută. Un sfârșit de săptămână rimează cel mai bine cu un city break. Te rupi, pentru trei zile, de casă, de țară, de tot ce înseamnă vârtejul de probleme al vieții tale de zi cu zi și te cufunzi în ceva frumos (merită și sufletul tau o răsplată, nu-i așa?), bucurându-te să descoperi, peste mări și țări, o altă lume, alte culori, alte miresme, alte senzații. Toate îți vor încărca bateriile și sufletul, și parcă mai cu poftă te vei întoarce la ale tale, acolo, acasă la tine.

Un city break este mai ușor de rezolvat decât o ecuație de gradul trei! Paralela 45 te trimite în ce colț de lume dorești; cum se spune: cere și ți se va da!
Dacă vrei însă POVESTE – atunci e musai să alegi Barcelona.
Trei ore cu avionul și ești deja pe coasta Mediteranei, în cel mai frumos oraș al lumii – cum mi-am spus cândva că este Barcelona. Și de atunci, revin cu bucurie ori de câte ori mi se ivește ocazia, bucurându-mă de fiecare felie a orașului de vis, de vântul care suflă ba dinspre Mediterana, ba dinspre Provence (cineva spunea că acesta ar avea miros de levăntică), ba dinspre vest, aducând cu sine aromele fierbinți ale Spaniei.
De Barcelona nu poți să nu te îndrăgostești la prima vedere. Apoi la a doua, la a treia, și tot așa, orașul te seduce de fiecare dată, cu peisajele sale, cu arhitectura sa, cu palmierii semeți, cu bulevardele aerisite, cu operele lui Gaudi, împrăștiate prin toate colțurile orașului, cu mândrețea de Catedrală Sagrada Familia, cu nesfârșita Rambla, în care se înghesuie un întreg Univers, comprimat într-o stradă ce niciodată nu doarme. Barcelona este precum un manual de istorie, din care înveți cu plăcere, fără teama de a fi scos la tablă; Barcelona are, în plus, artă, modă, fotbal – în proporții care fac din ea orașul perfect, cu de toate, dar mai ales cu niște locuitori buni de pus la rană: deschiși, prietenoși și care îți râd tot timpul, de ți se pare, la întoarcere, România ca fiind țara cu cea mai mare tristețe pe cap de locuitor.

Nu fii disperat că ai venit la Barcelona cu avionul și că nu vei avea, așadar, mașina la dispoziție. Nu vei avea nevoie de ea! Barcelona se măsoară cu pasul, caldarâmul ei e perfect pentru plimbări lungi, cu încălțăminte comodă, cu harta la-ndemână și aparatul de fotografiat prin preajmă.
Te vei învârti prin oraș spre cele patru vânturi, și-l vei înțelege pe Gaudi de unde și-a tras inspirația, căci oriunde îți întorci privirile, te vei ciocni de ceva frumos.
Și oricât de scurt n-ar fi city-break-ul tău, nu te va răbda inima să nu investești, din nou, la plecare, câteva ore bune, intr-o plimbare pe Rambla, înscriindu-te în șuvoiul de turiști care se varsă dinspre Piața Catalunia spre Mediterană, slalomând printre tarabe cu de toate, printre statui vii, cărora doar bănuțul tău le poate curma, pentru cateva secunde, nemișcarea. Nu uita să îl saluți pe Cristobal Colon (Cristofor Columb) care scrutează depărtările de la înalțimea celor 60 de metri ai soclului său, arătând cu mana întinsă, mândru nevoie-mare, către ținuturile indepărtate ale Noii Lumi, descoperite de el cu secole în urmă. După care te sui într-un vaporaș turistic și, înșurubat în legănarea valurilor, fluturi o batistă către țărm, necontenind să te feliciți, în gând, pentru inspirația de a reveni, pentru-a câta oară, oare la Barcelona?

 

Foto: Daniela Grigore
Călătorie susținută de:

Uscatoare rufe