După ce virusul a luat și el puțină vacanță, că de!, e și el un om ca orice șef de stat, iată că s-a pregătit să întâmpine cu rânjet fardat, cu buze rujate și ochi sclipind de satisfacție, marea grupare de suflete dedicate sportului. Poate că cei care defilează – astăzi, 23 iulie a. c. – mai cred încă într-un dicton verificat de mare parte din omenire: ,,Mintea sănătoasă se află doar într-un corp sănătos,,! Adevărul este că ceea ce văd astăzi, în deschiderea tristă- dar de dorit frumoasă- din Japonia, este uluitor. Stau și mă gândesc; în fond, mulțimea de sportivi, numărul lor (11.000 de oameni) este cu mult mai mare decât cei care se cred stăpânii globului. Stăpâni, desigur, numai în mintea lor bolnavă și egoistă… În aceste condiții, de ce n-ar putea oare niște minți oxigenate prin sănătatea lor corporală, să le ia locul celor cu mintea neoxigenată și cipată și în care zornăie dolarii?
Virusul a prins de veste că, în general, în lume, anumite și urmărite socoteli ar putea să capete vreo întorsătură nedorită. Mai clar spus, s-ar putea ca numărul îmbolnăviților după bunul lui plac – normal, al virusului botezat atât de nedrept COVID, săracul, de sună a cocoșat, a vită cu copite – să scadă și, în fine, s-ar putea întâmpla ca forța lui încropită în eprubete să nu mai aibă puterea de a mistui sănătatea firească a unor trupuri antrenate. Și atunci, repejor, cum a văzut că se apropie Olimpiada, Dl. Virus, sau Doamna, cine știe, treaba lor- s-a pornit să nască pui vii și să-i trimită pe calea aerului cât mai iute spre Tokio. Că, la urma urmelor, de ce nu s-ar agăța și de câțiva participanți? Oricum, spaima, care este primul efect scontat, a obligat autoritățile să decreteze: FĂRĂ SPECTATORI! Bine, dar atunci în ochii cui să-și angajeze participanții forțele și ambiția performanțelor? Doar pentru televizor și butoane? Iar? Păi da, că la Europenele de fotbal au fost prea puțini infectați. Cifrele trebuiau să arate altfel. N-a ținut…
Pe de altă parte, cred că acești supermeni olimpici pot și doresc să se concentreze, să-și impună energia reușitelor măcar pentru propria persoană. Dar și pentru a dovedi că un crez nu poate fi strivit de oricine și de orice împrejurare catastrofală provocată de nebuni. Dacă vrem să vedem și suntem alături de cei sănătoși, mai cu seamă mintal, dacă ne-am putea uni TOȚI într-un gând și o respirație, cred că omenirea formată din oameni normali – în sensul în care l-am perceput cu toții de mii și mii de ani – s-ar putea încrâncena în a-și apăra viața, aș spune chiar în a salva viața pe Pământ. Oare în zadar spunea cândva Mandela: ,,Sportul unește oamenii,,? Mulți au uitat sau nu au vrut să știe. Dar alta e problema; batjocorirea întregii planete, nu numai a olimpicilor, se datorează simplului fapt că stăpânii virusului, dragul de el, jucăușul și născătorul de măscărici, trebuie să investească. Apoi, să-i oblige pe toți să ofere garanții că investiția stoarce averi sau proprietăți. Mă uitam cu drag la deschiderea Jocurilor Olimpice. Lăsând la o parte tristețea golului creat în tribune prin absența obligatorie a spectatorilor, am aflat de numele unor state de care, mărturisesc, nici nu auzisem: Palau, Tomor-Leste, Sao Tome, sau pe care le știam prea puțin. Nații diferite și nu prea, oameni drepți, frumoși, bucuroși că există, dorind să-și apropie semenii, lucru total interzis de slugile obediente Măriei Sale, ,,Domnul,, Virus. Sau Doamna… Că tot nu mai știm care e treaba cu sexele… Dac-or mai exista…
Cel mai bun mijloc de comunicare a fost, din fericire, spectaculoasa paradă a costumelor etalate de sportivi, costume elegante și, mai ales, reprezentative, evidențiind frumusețea culorilor ce îmbrățișau nația fiecăruia. Un semn de patriotism, în fond. Am văzut unitate prin diversitate! Totul alungând cumva tristețea tribunelor pustii!
Oameni buni, lăsăm otrava devastatoare a răului, a minciunii, a furtului de identități naționale, să distrugă esența creației? De ce a trebuit să apară acest dezmăț farmaceutic, fabricat din te miri ce combinații în eprubetă, creând noi molecule pentru experiențe pe oameni, inventând soluții pentru o așa zisă însănătoșire? Și dacă ,,munca,, multinaționalelor nu este satisfăcătoare, hai să dăm niște POTOP peste lume! Dar ăsta e alt subiect, acum mă grăbesc să mă bucur de concursul de înot. Este atât de frumos ceea ce văd. Trupuri frumoase, sănătoase, bucuroase de izbândă; asta da, viață! Ăsta da, experiment!
P.S.
Păcat că învingătorii sunt obligați să-și agațe singuri medaliile de gât…
Cristina Deleanu, 27 iulie, 2021
Comentează