Amintiri din valiza LAMONZA Călătorii

Amintiri din valiza LAMONZA. Episodul 248. La Paris, lângă arcul triumfal

 

Imi plac monumentele care semnifica victorii. De fapt, îmi plac învingătorii, de la care încerc mereu să învăț câte ceva. În mai toate călătoriile mele prin lume – și valiza Lamonza, depozitarul amintirilor mele, o poate confirma – obișnuiesc să mă fotografiez în preajma unor monumente care semnifică victoria cuiva, asupra altcuiva. Odată ajunsă acasă, dacă monumentul sau evenimentul care l-a generat nu era unul arhicunoscut, mă apuc să citesc despre el. Ca la școală. Ca înainte de extemporal. A ști, imi pare a fi arma noastră cea mai puternică. 

Dar să revenim la turism și la hoinărelile mele prin lume, cot la cot cu Lamonza mea dragă. Astăzi vă voi ademeni la Paris, unde am fost în repetate rânduri și am mormane de fotografii și casete video care o demonstrează. Unele fotografii sunt dintre cele despre care tocmai v-am vorbit mai sus. Bunăoară, unul din monumentele mele preferate este Arcul de Triumf parizian. Despre el o să vă vorbesc puțin astăzi, în vorbe și imagini, precizand că cea “din avion” a fost furată mișelește de pe Facebook. Fotografii “de sus” chiar nu am avut cum să fac!😉

Arcul de Triumf parizian, pe numele său “Arc de Triomphe”  este situat în Place de l’Etoile, la extremitatea vestică a vestitului bulevard Champs-Elysees. El se află pe o esplanadă circulară cu un diametru de 120 m, la intersecția a nu mai puțin de douăsprezece bulevarde. 

Faimosul arc parizian își are originea, de fapt,  într-un… discurs! L-a pronunțat Napoleon Bonaparte, după bătălia de la Austerlitz,  pe 2 decembrie 1805: „Vă veți întoarce acasă sub arcuri de triumf! “ – a spus Napoleon , după care, un decret adoptat pe 18 februarie 1806 a lansat lucrările, finanțate prin contribuțiile Grande Armee. Piatra de temelie a magnificei construcții s-a pus pe 15 august a aceluiași an, cu ocazia zilei de naștere a lui Napoleon. Cu mici opriri, datorate de întâmplări consemnate în cărțile de istorie,  Arcul a fost inaugurat pe 29 iulie 1836, in cinstea celei de-a șasea aniversari a „Revoluției din iulie”, cea care a adus la putere Monarhia din Iulie.  

Din punct de vedere arhitectural, Monumentul este inspirat de arhitectura romană,  în special de Arcul de triumf lui Janus  de la Roma,  cu formă de tetrapil.  

Arcul face parte acum din șirul monumentelor naționale franceze având o mare însemnătate istorică. La picioarele sale se află Mormântul Soldatului Necunoscut din Primul Razboi Mondial, a cărui zi este comemorată la fiecare 11 noiembrie, zi a armistițiului semnat între Franța și Germania, în anul de grație 1918.

….și tot la picioarele sale, între marea de oameni pe care o veți întâlni mai tot timpul în această parte a Parisului, mixam făcut și eu fotografia-amintire, în timpul unei filmări la Paris, alături de cameramnul Dan Rădulescu. Acum fix 10 ani! 

….Dar, va asigur, chiar dacă eu, poate, m-am schimbat,   Arcul de Triumf arată la fel de bine! 😁

Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/ 

Comentează

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.