Amintiri din valiza LAMONZA Călătorii

Amintiri din valiza LAMONZA. Episodul 178. Japonia nu e numai Viitor. E și Trecut…

 

   În ediția de sâmbătă a emisiunii “Femei de 10, Barbați de 10” voi aduce in discuție un lucru uluitor, pe care l-am întâlnit cu ceva ani în urmă, în Japonia. Am vizitat, la Tokyo, o fabrică  de…gunoi! 

Adica una care valorifică gunoiul, transformându-l în energie și în alte elemente necesare vieții de zi cu zi a japonezilor. Dar nu despre asta va voi vorbi. Pur și simplu, m-au năpădit amintirile japoneze și am dat fuga la valiza mea Lamonza, care m-a însoțit și în aceasta călătorie, și, intr-unul din  buzunarele sale, am dat peste un teanc de fotografii de la Asakusa – unul din obiectivele turistice de top ale capitalei nipone. Am hotărât să vă vorbesc despre el. 

      Templul budist Asakusa este unul dintre cele mai venerate si mai renumite lacasuri de cult din Tokyo. Legenda spune cam așa :  in anul 628, doi frati au descoperit o statuie a lui Kannon, zeita compasiunii, in raul Sumida. Se pare că,  de cate ori puneau statuia in râu,  aceasta se intorcea inevitabil la mal. In cele din urma au ridicat templul Asakusa, care urma să
găzduiască nărăvașa statuie. Constructia templului a fost terminata in anul 645, el fiind considerat astăzi cel mai vechi lacas de cult din capitala nipona.

În drum spre atât de mediatizatul Templu, țin minte că am parcurs un luuuuung șir de prăvălii, ce flancau,  stânga și dreapta, aleea principală ce ducea spre Templu. Raiul pasionatelor de shopping! – mi-am zis și, torturandu-mi adolescentul fiu, am petrecut peste o oră, căscând gura la nesfârșitele suveniruri, cumpărând mici daruri pentru acasă, facandu-mi fotografii artistice cu frumoasele japoneze, înspveșmântate în tinute traditionale si împrăștiate prin fața diverselor prăvălii, fie că înăuntru se vând evantaie, saboți, kimonouri, stampe, jucarii, piepteni din lemn de abanos, masti, pisici care dau din lăbuțe sau exotice delicatese, pe care Victor a fost încântat  să le deguste, spre disperarea îngrijoratei sale mame. E un spațiu al tradițiilor japoneze, atât de fascinante pentru un turist venit dintr-o cu totul alta lume, asa cum suntem , bunăoară, noi. De altfel, templul este gazda unor festivaluri imporatante, precum cel cunoscut sub numele de Sanja Matsuri, care se organizeaza in luna mai. Un carnaval plin de culoare are loc si in luna august, ambele strangand un mare numar de participanti, deopotriva localnici si turisti.

Și, iată, lungul șir al buticurilor cu suveniruri s-a învheiat și în fața noastră se înaltă semeț templul rafinat Sensō-ji – cel mai faimos altar al orașului . Dedicat Kannon, zeița budistă a compasiunii, templul a fost înființat în anul 645 d.Hr. și își păstrează aspectul original, în ciuda faptului că a fost reconstruit de nenumărate ori. Printre punctele importante se numără poarta Kaminari-mon cu lanterna de hârtie roșie de 3, 3 metri, care poartă inscripția „Poarta Thunder”. Mirosul puternic de tămâie plutește în aer. De altfel, vălătuci de aburi se ridică din diferite puncte din jur. Dacă vă veți uita cu atenție , veți vedea că oamenii își cuprind mâinile în jurul fumului , “trăgându-l” spre acea parte din corpul lor, care necesită vindecare). Am remarcat și  porumbeii fascinanți ai templului, despre care se spune că sunt mesagerii sacrificiali ai lui Kannon . 

…zice-se ca, dacă am fi vizitat  din nou templul noaptea, experiența ar fi fost complet diferită : aglomerația ar fi fost și mai pronunțată, iar luminile feerice din jur ar transforma spațiul într-o adevărata poveste. Dar noi am fost ziua și…am fost la fel de fascinați !😜

Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/ 

Publicitate