Amintiri din valiza LAMONZA Călătorii

Amintiri din valiza LAMONZA. Episodul 139. La Luxemburg, prin locurile unde respiră Europa

 

      Laomonza are valize mari și valize mici. ( mie nici cele mari nu-mi sunt de ajuns, de obicei!😁). La fel și Lumea asta : are țări mari și țări mici. Ba, chiar și țări FOARTE mici! Bunăoară, astăzi o sa mai dăm împreună o raită prin Luxemburg. Marele Ducat – îi zice, parcă într-o autoironie deplină!  Deși nu ne-ar lua prea mult timp să-l vizităm pe tot, astăzi o să vă plimb printr-un singur cartier al său. Însă unul de importanță…europeană! 

Așadar, SESAM ( a se citi: Lamonza!) , deschide-te! …și scoate la iveală fotografiile făcute la Kirchberg! 

….Aflat în zona de nord-est a Capitalei Marelui Ducat, Kirchberg este așa-numitul “oraș nou”, iar siluetele sale moderne se zăresc din aproape orice punct mai înalt al vechiului oraș. De  fapt, însuși drumul la Kirchberg este
spectaculos. Nu-l facem nici cu autobuzul, nici cu taxiul și nici cu mașina Ambasadei, ci cu…funicularul! 

Pe măsură ce ne apropiem de cartierul vizat, clădirile prind a crește și arhitectura lor, atât de diferită de cartierele istorice ale Ducatului, ni se dezvăluie, încetul cu încetul, împletindu-se cu informațiile ghidei , care asociază fiecărei construcții, câte un titlu pompos. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna așa…

   …Cartierul a fost, multă vreme, o zonă complet nedezvoltată. Și nu avea nicio legătură cu Capitala țării. Abia după cel de-al doilea război mondial, prețul prietenos al pământului și distanța mică față de oraș, le-au făcut cu ochiul edililor. S-au pus pe treabă și au înălțat aici sediile unor importante instituții ale Comunității Europene – predecesoarea Uniunii Europene de astăzi.  Odată construite acestea, trebuia rezolvată legătura rapidă cu “centrul”. Astfel că Guvernul luxemburghez a pus pe picioare ( și la propriu și la figurat!) impresionantul pod care unește astăzi noul cartier de restul orașului. Din nou pomenesc, după cum vedeți,  de Podul Marii Ducese Charlotte, despre care v-am spus că este unul din reperele importante ale Luxemburgului. 

   Mărșăluim, cu elan, pe străzile curate și..pustii! Deși este miezul zilei, cartierul pare unul părăsit : nici țipenie de om, nicio mișcare pe carosabil, pe trotuare nici atât. Nu tu câine vagabond, nu tu o pisică rătăcită, fie ea și neagră. Trio-ul nostru ( eu, cameramanul TVR și ghida de la Primărie)  este singurul care dă viață perimetrului, iar explicațiile zgomotoase ale ghidei, plus întrebările mele formulate ba în engleză, ba în franceză ( așa vorbesc luxemburghezii, amestecat!) spintecă nefireasca tăcere. “ – E weekend și instituțiile europene dorm” – mi-a exprimat bălaia noastră însoțitoare. Mi-ar fi plăcut să văd măcar câte un portar sau un agent de pază, pe la intrări. Dar totul e păzit electronic, nu ne privesc decât eventual ochii camerelor de supraveghere..

     Busolele și mușchiul de pe copaci (!) ne arată că ne aflăm în zona de sud-vest a Kirchbergului.  Este, așadar, zona dominată de instituțiile și agențiile  Uniunii Europene – cele care, de fapt, au și dictat, cu ani în urmă,  dezvoltarea întregului cartier. Dintre toate, de departe cea mai impunătoare pare a fi Curtea Europeană de Justiție, un imens paralelipiped din sticlă, în geamurile căruia se reflectă cele 28 de drapele naționale ce flutură pe catargele înfipte la intrare. Mai trecem în revistă cladirea Curții de conturi , apoi o parte din Comisiile Europene, Secretariatul Parlamentului European și Banca Europeană de Investiții. Tot aici, la Școala Europeană din Luxemburg, învață copiii angajaților tuturor acestor instituții. 

Iar dacă tot vorbim de aceste instituții europene, poate este momentul să vă spun că, din cei 5600 de locuitori ai Luxemburg-city, doar un sfert au naționalitate luxemburgheză, două treimi având naționalitățile țărilor membre ale Uniunii. 

Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/