Călătorii Timp liber

Vizităm Coreea! Palatul cu nume greu de pronunțat: Changdeokgung!

 

Kim este unul dintre cei mai simpatici ghizi pe care i-am întâlnit, în decursul ultimelor mele călătorii prin lume. La început am crezut că e un personaj din istoria Coreei, mai precis unul din acei tineri studenți care , pentru un ban în plus, se îmbracă în straie tradiționale și face poze cu turiștii amatori de inedit. Apoi i-am observat microfonul fixat în dreptul gurii – overhead – ii spunem noi în TV ( le purtam și noi cu succes – eu și Mircea Radu – la “Femei de 10, bărbați de 10”!) E clar, o fi vreun actor care are de interpretat un rol artistic, pentru noi, gură-cască din întreaga lume!…probabil din vreo operă literară ce reflectă trecutul glorios al poporului coreean! -mi-am zis. După care tânărul a început să-i adune în jurul său marea de turiști care tocmai pătrunsese , aidoma nouă, pe poarta impunătoare a Palatului Changdeokgung, începând să le povestească, avizat și plin de umor, povestea impunătorului Palat , înălțat aproape de centrul orașului Seoul.

Pe hartă, Palatul Changdeokgung poate fi lesne găsit : se află în uriașul parc Jongno-gu din Seoul. Este unul din cele 5 palate, construite de regii Dinastiei Joseon ( 1392-1897) .
…Turiștii – în majoritatea lor europeni și locuitori ai celor două Americi, dar și cu niscaiva asiatici amestecați printre ei – sunt numai ochi și urechi. În sinea lui, fiecare se bucură că ploaia, pronosticată de meteorologi ( ne aflăm în plin anotimp al musonilor! ) întârzie să se desfășoare, ca la carte. Suficient însă ca uriașele umbrele pe care se sprijină fiecare ( este o regulă a hotelurilor din Seoul ca, în această perioadă a anului , să-și doteze clienții cu mega-umbrele!) să-i încurce copios pe toți la executarea fotografiilor. Și totuși, aparatele de fotografiat țăcăne, cot la cot cu smartphone-urile de toate felurile : nici nu poți rămâne nepăsător la frumusețile din jur! În plus, nu ți-e dat în fiecare zi să pătrunzi dincolo de porțile unui palat regal, nu-i așa?!?
Changdeokgung a fost, deloc întâmplător, locul favorit al numeroșilor prinți Joseon, păstrând multe elemente ce datează din perioada celor Trei Regate ale Coreei.
Ocupația japoneză din Coreea (1910-1945) nu a trecut fară să lase urme. Și acest palat a fost serios afectat de invadatori și doar o treime din el le-a supraviețuit. Tot e bine că nu a pățit – așa cum ni s-a povestit – ca și palatul vecin, care , în semn de batjocură, a fost transformat, timp de decenii întregi în…grădină zoologică!

În timpul ocupației japoneze din 1592, Palatul Changdeokgung a ars din temelii, fiind apoi reconstruit de regele Seonjo. Și nu a fost singurul moment de cumpănă din viața sa. Dar a rezistat de fiecare dată, ca un soi de pasăre Phoenix ce renăștea din propria cenușă.
Palatul a fost sediul familiei regale și sediul guvernului coreean până în 1868, cand a fost reconstruit palatul vecin, Gyeongbokgung. Ultimul împărat al Coreei, Sunjong a trăit aici până la moartea sa, din 1926. Și alți membri ai familiei regale sau primit permisiunea să locuiască în diferite aripi ale Palatului.
…Străbatem aleile pietruite, care urcă și coboară printre arborii seculari. Grădina palatului ocupă mai mult de jumătate din suprafață și este fabuloasă. În zilele cu arșiță ale verii, temperatura de aici este cu câteva grade mai scăzută decât în oraș, iar aerul mult mai respirabil. Spre lacul încărcat de nuferi se îndreaptă obiectivele aparatelor de fotografiat. Aproape nimeni pare să nu-l mai audă pe ghid, care, iată, tocmai ne atenționează că o anume poartă din Palat are renumele de a asigura tinerețe veșnică tuturor acelora care-i trec pragul. Profit de împrăștierea care-încotro a turiștilor înarmați cu telefoane și selfie-stick-uri, pentru a-mi face o fotografie cu Kim. Care acceptă cu plăcere și-și dezvăluie zâmbetul larg în fața obiectivului lui Victor. Și, potrivit principiului “dai turistului un deget și-ți ia toată mâna”, îi smulgem și un interviu pentru TVR!
Astăzi, Palatul Changdeokgung numără 13 clădiri pe suprafața sa de bază și 28 de paviloane împrăștiate prin spectaculoasa grădină care ocupă nici mai mult nici mai puțin de 45 de hectare. Construcțiile par a fi repartizate haotic, la o primă vedere, însă studiind în amănunt obsevăm simbioza perfectă între acestea și mediul înconjurător.

…Cei doi băieți de care “beneficiez” în călătorie robotesc în jurul meu : Victor fotografiază, Marian filmează. Totul într-un ritm alert, pentru că turul Palatului are timp fix, nu avem vreme de tras mâțe de coadă, fie ele și coreene!
Undeva, în apropiere, amplificată de o stație mobilă, vocea simpatocului Kim continuă să puncteze elemente pe care unii le rețin, alții le uită instantaneu. Încercand să mă înrolez în armata primilor, notez cu atenție într-un carnețel: Changdeokgung constă în zona guvernamentală, zona regală privată, zonsa Nakseonjae și cea intitulată Huwon. Majoritatea clăditilor oficiale sunt adunate în zona centrală, în spatele lor desfășurându-se grădina privată a regelui și reginei. Lacul plin de lotuși, apoi superbele peisaje, arborii seculari, multitudinea de flori și miresme…un mic colț de rai, pe care , cu ochii minții încerc să mi-l imaginez populat de personajele din cărțile de istorie coreene…26.000 de specii de copaci adăpostește grădina în care imi fac și eu … (mult mai puține!) poze. Pentru că “am devenit prieteni” (dacă pot spune așa!) , ghidul pare că-mi dă numai mie informații suplimentare. Bunăoară, arborele ce-și întinde mantia de verdeața deasupra mea a depășit demult 300 de ani! Mulți înainte! Sper să-l admire și… nepoții mei, când vor veni să viziteze Coreea!
Încă o precizare din partea lui Kim: în grădina numită Huwon, regii vremii își desfășurau o mulțime de evenimente și ceremonii, unele dintre ele colorând cerul cu spectaculoase focuri de artificii.
Nu degeaba, întregul Palat, cu grădină cu tot, a fost inclus în Patrimoniul UNESCO. Ghidul îmi șoptește la ureche că aici, în frumoasele grădini și în clădirile despre care tocmai ne-a povestit, s-au turnat multe din filmele de epocă ale cineaștilor coreeni. Nici nu era greu să-mi imaginez. Și eu aș fi făcut la fel! …Până una alta, închid cuminte carnetul de reporter și-mi fac o poză marcată de “culoarea locală”, alături de trei coreeni, tineri și frumoși, dar mai ales înveșmântați in costume tradiționale!
N-a plouat, iar Palatul – primul obiectiv al calătoriei noastre – a fost realmente superb : oare mai poate spune cineva că această călătorie a noastră nu a debutat cu dreptul? 😊

foto: Victor Socaciu

Publicitate