Femei de 10

“ Sunt ceea ce mă vedeți  astăzi : un om cu picioarele pe pământ, cu capul pe umeri, fără aere”. – interviu cu EKATERINA SZABO, campioana României la gimnastică

“Întâlnirea” mea cu marea gimnastă Ekaterina Szabo ( Kati Szabo, cum o alintă cei dragi și nesfârșiții săi admiratori) își are locul “între ghilimele”, exact așa cum am formulat. Pentru că , de fapt, nu m-am întâlnit niciodată cu ea! Ea strălucea pe micul ecran, în transmisiile sportive ale Televiziunii Române, iar eu o admiram, în taină, alături de ai mei,  din sufrageria de la bloc a copilariei mele. Și iată că un proiect frumos, dedicat Zilei Nationale, m-a pus în căutarea unor români de excepție, pe care viața i-a răspandit prin lume. Cu ajutorul bunei mele colege și strălucitului jurnalist sportiv Alina Alexoi ( multumesc, Alina! ) , am intrat în contact cu Kati Szabo. Și am descoperit, dincolo de sportiva de aur a gimnasticii românești, de care cu toții ne amintim, cu plăcere, un om deosebit, pe care cu bucurie vi-l dezvălui, în interviul de mai jos. Un interviu luat “la distanță”, pentru că, de mulți ani, Kati Szabo trăiește la Paris.
Dar , mai întâi, câteva cuvinte despre marea sportivă a României :

Ekaterina Szabo a  fost multiplu medaliată la Jocurile Olimpice de Vară din 1984, de la Los Angeles. Primii săi antrenori au fost celebrii Marta și Bela Karolyi.

Deși cea mai notabilă este medalia de argint cucerită de Kati la Olimpiada din  1984,  după un duel memorabil cu americanca Mary Lou Retton,  Kati a câștigat medaliile de aur în toate finalele în care s-a calificat : la  sărituri, sol și bârnă, la egalitate cu colega sa de echipă Simona Păucă. 

În ciuda dezamăgirii personale,  produsă de pierderea titlului olimpic la individual compus, Kati revine acasă ca o eroină și este aleasă sportiva anului 1987.  Acest an este încununat de succes : Kati a condus echipa României la cucerirea celui de al 2-lea titlu mondial pe echipe,  la Campionatele Mondiale de Gimnastică din Rotterdam, învingând reprezentativa Uniunii Sovietice, pentru a doua oară în istoria acestei competiții.

După participarea la Campionatele Mondiale din același an, Kati se retrage din activitatea competițională și se înscrie la Facultatea de Educație Fizică și Sport din București. După terminarea studiilor, lucrează o vreme ca antrenor la Deva contribuind la pregătirea unor viitoare gimnaste de succes. 

În iunie 1991, Kati se căsătorește cu Cristian Tamas, fost membru al echipei de caiac a României. Anul următor, cei doi părăsesc România și se stabilesc în Franța, la Chamalieres.

 Marina Almășan : – Vorbește-ne puțin despre copilăria ta, despre părinți, despre locurile natale.

Kati Szabo : – Copilaria mea , a fost una mai aparte… Crescind departe de parinti, frati,surori, familie… Crescind intr un internat , la inceput la Onesti,  dupa care la Deva, o fetita care era foarte activa de mica, care zburda prin copaci, mereu prin aer, la inaltime… Foarte puțin pe sol,  cu picioarele pe pamint ! Pina  si cind ma jucam , eram pe deasupra portii,  la inaltime. Eram foarte greu de supravegheat… Am aflat mai tirziu despre asta. Eram o mogildeata de copil , mica, mereu cu bujori in obraji  , umflatică,  numai pentru gimnastica nu aveam fizic! Parintii mei  au fost oameni foarte simpli, lucrau non stop ca toti oamenii din sat , cu animale, cu pamint, tata lucra la autogara din Brasov si in timpul lor liber se ocupau de rame . Erau niște  oameni deosebiti , niște parinti deosebiti ; mama a fost cheia succesului meu , fiindca  fara dinsa nu as fi omul, persoana, campioana, femeia, care sunt astazi. Mama  a avut puterea sa ma lase la Onesti,mla grădiniță,  la virsta de 5 anisori , fara sa stiu o boabă romaneste si plingeam non stop m dar non stop,  de dorul ei , și al parintilor. Iar Zagon … Zagonul este,  pentru mine,  micul meu Paris. Imi place sa fiu la Zagon, iubesc tot , iubesc oamenii, locul  unde m- am nascut, am copilarit foarte putin la Zagon , poate si de aceea sint asa de atasata. De fiecare data ma intorc cu drag la Zagon, cum zic mereu: aici in Franta sint locativ , însă afectiv sint la Zagon. Am un vis, o dorinta: mi-ar plăcea sa merg acasa si sa stau, stau, stau, mult fara sa mai numar zilele care trec, atunci cind sint in vacanta acasa.

 

Marina Almășan : – Ce frumoase amintiri!… Mă bucur că ai rămas atât de legată de locurile natale! Spune-mi, Kati, cum a început povestea campioanei Kati Szabo?

Kati Szabo : – Cred că a fost o poveste unica….. Toata lumea îi spunea mamei mele: “ Doamna! Trebuie sa faceti
ceva cu micuta Kati! “ …Cum iți spuneam, eram mereu prin inaltimi , prea putin pe pamint….lumea vedea si mereu îi spunea mamei  sa ma duca la gimnastica.  Neavind , in comună,  posibilitatea de asa ceva, mama m-a dus la Brasov, unde era însă un club de baieti si nu de fete. Mă ducea de 3 ori pe saptamina la acest club, cred că aveam vreo 3 anisori. La acest club , era un domn profesor, care a sfatuit-o pe mama ca trebuie  musai sa ma duca la Onesti. La Onesti era un club de gimnastica, scoala de gimnastica ……iar antrenorii erau sotii Karoly… Și uite asa am ajuns eu la Onesti, unde am fost selectionata încă de la virsta gradinitei , am facut si gradinita la Onesti, nici eu nu mi știu cât timp…

 

Marina Almășan : – Doamne, ce greu trebuie să-ți fi fost , să crești departe de mama ta, de familia ta…De fapt, cât de grea  fost ascensiunea, Kati? Care sunt lucrurile pe care nu le vei uita niciodată, de la antrenamente? 

Kati Szabo : – Ascensiunea…..a venit treptat. Stiu! Am muncit enorm, am fost o copila foarte constiincioasa, ascultatoare, si dupa primul meu concurs de la Lyon 1980 – Campionatele  europene de gimnastica, unde cistigasem 4 medalii de aur, mi-am spus: trebuie sa arat Cine sunt! Vroiam ca toata lumea sa vada ceea ce stiam sa fac , și nu oricum : mă interes doar locul ! … Si de aici s-a nascut gloria mea, putin cu putin, cu pasi mici , dar siguri… Iar cind îmi doream  sa fiu cea mai buna, pentru mine nu existau obstacole ! Am fost o persoana puternica si mai sint si astazi,  datorita sportului, datorita gimnasticii care , m-a invatat sa fiu o luptatoare, sa nu renunt , am strins mult din dinti ;  cind vrei,  totul este posibil.

 

Marina Almășan : – Ce frumoasă lecție de voință! Puțini copii din zilele noastre mai sunt în stare de astfel de performanțe! Spune-ne două vorbe despre celebrii tai antrenori. 

Kati Szabo : – Nu voi uita niciodată  nimic din ce-au făcut pentru mine ;  fara antrenori  nu poti sa ajungi Campion!  Un antrenor are un rol foarte important, el nu este numai antrenor, ci și parinte, tata, prieten etc…..

Marina Almășan : – Ai o carieră spectaculoasă, îmi amintesc cum îți țineam pumnii, alături de toți romanii, la marile competiții. Totuși, dacă ar fi să desprinzi cele mai importante 3 realizări, care ar fi acelea? 

Kati Szabo : – Cele trei realizari sunt : 1) Om 2) Persoana 3) Campion . Sunt ceea ce mă vedeți  astăzi : un Om cu picioarele pe pamint, cu capul pe umeri, fara aere. Detest asta și nu-mi place deloc cuvintul „star” !  Imi place sa ajut, ma simt bine cind sunt  utila si cind pot face bine oamenilor , chiar și numai cu un cuvint. Îmi plac mult oamenii.

 

Marina Almășan : – Dacă ai putea să o iei de la capăt, ce anume ai schimba în viața ta? 

Kati Szabo : – Daca m-aș mai naste inca odata, tot gimnastica aș face dar aș face si mai bine . Să mă explic :  locurile 3 si 2 le-aș transforma pe locul 1 ! Da stiu, nu sint multe locuri 2 si 3 , dar pe acestea  le-aș schimba , plus argintul olimpic .

Marina Almășan : – Noi te-am prețuit pentru toate victoriile tale, chiar și pentru locurile 2 și 3, pe care spui că le-ai dori schimbate! Dar am o întrebare poate mai delicată : Când ai plâns cel mai tare, in viața ta de sportivă? 

Kati Szabo : – Cind am plins mai tare? Credca am plins la Onesti mult, mult de tot…..si in toată viata mea sportiva.  Am plins mult in cantonamentele de iarna , care erau extrem de grele si fizic si psihic ….si poate mi-au dat de citeva ori lacrimile pe podium cind cistigam.

Marina Almășan : – Ce frumoase trebuie să fie acele momente!…Am să trec acum la un nou capitol al vieții tale : cand  și de ce ați luat decizia să plecați din țară?

Kati Szabo :  -Fiindca am avut citeva oferte chiar dupa Revolutie, la un club aici in Franta.

Marina Almășan : – Concret, cu ce te ocupi acum,  în Franța? 

Kati Szabo : – Fac gimastica la un Club în care  sala de gimnastica in poata numele ; lucrez  la grupe diferite, mici sau mari (fetite). Visul meu a fost mereu  sa devin medic,  fiindca  vroiam sa salvezi vieti.Nu a fost sa fie…..Gimnastica si-a spus cuvintul!  Dar, de citva ani, colaborez  la o casa de batrini, unde fac gimnastica usoara cu aceștia, din fotoliu. Si mai fac parte dintr o Asociație care se ocupa numai si numai de copii straini,  bolnavi de inima, care vin aici sa se opereze. Iar eu ma ocup de ei ca si de copii mei ……pina cind se intorc la ei in tara lor, in familiile lor.

Marina Almășan : – Ce frumoase activități! Fiecare din ele vorbește, de fapt, despre sufletul tău frumos! Ceva planuri mai speciale, pentru viitor? 

Kati Szabo : – Da….aș vrea să imi incerc norocul într-o direcție nouă pentru mine. Dupa pandemie, aș fi
interesata sau mai bine spus mi-aș  dori sa pot face ceva pentru România –  pentru copii, de ce nu? Poate chiar pentru cei din   orfelinate. Sa le ofer din timpul meu , să petrec timp cu ei. Este un obicei foarte răspandit aici, în Franța. Ar fi un proiect ce tine de suflet…

Marina Almășan : – Foarte frumos! Să ne ții la curent, dacă te decizi! Iar dacă tot ai adus discuția despre copii, hai să vorbim despre ai tăi. 

Kati Szabo : – Da, am doi baieti mari, Lorenzo 23 ani este in ultimul an de master  la scoala de comert international, momentan face studiile in Brazilia. Zéno are 17 ani, este  in ultimul an de liceu și este  mare dansator de hip hop.

Marina Almășan : – Să-ți trăiască feciorii și să-ți aducă doua nurori de nota 10! Spune-mi, Kati, cum  arată viața familiei Tamaș? Cum vă gospodăriți? Ce vă place să faceți împreună? Cum vă petreceți vacanțele? 

Kati Szabo : – Viata mea , se invirte in jurul familiei mele, este asa cum o are toata lumea , cu program zilnic, cu bune si cu rele…..

Marina Almășan : – În încheiere, am să te rog să ne transmiți o urare pentru cititoarele noastre. 

Kati Szabo : – In pragul sarbatorilor de iarna, và doresc multa sanatate, sa putem trece cu bine peste aceasta pandémie, sa ne putem regasi viata normala, sa ne putem bucura si sa ne putem stringe  in brate . Vă imbratisez , cu drag , aceeasi Kati !

Proiect susținut de  DPLAY SPORT ACERBIS DPLAY SPORT ACERBIS