Sănătate Vindecăm România!

Unul dintre cei mai buni oncologi tineri ai Romaniei se destăinuie: “Sincer, aș pleca și mâine din țară, pentru că, îmi pare rău s-o spun, dar am încetat să cred în viitorul României..”. Interviu cu dr. Dragoș Median, Spitalul Clinic Filantropia

O replică de genul “meseria de oncolog este în mare vogă” nu poate decât să te înfioreze. Maladia secolului continuă să facă ravagii, iar neputința omenirii de a-i găsi leac, se perpetuează peste ani.
În emisiunile mele, am ales, în repetate rânduri, teme legate de acest subiect. Am incercat să dăm recomandări, pentru o viață sănătoasă ce ar putea preveni astfel de îmbolnăviri , am invitat medici eminenți, care și-au impărtășit experiența, mai tristă sau mai optimistă, am încercat să dăm speranțe, chemând alături de noi “învingători”, adică oameni care au “dovedit” boala și sunt capabili să insufle speranță celor care se luptă cu ea. Audiențele sensibil mai mari ale unor astfel de ediții au dovedit, și ele, faptul că, din păcate, subiectul este unul cât se poate de actual.. Într-una din ultimele noastre ediții de acest fel, le-am lansat invitaților o întrebare tranșantă : “ Poate fi prevenit cancerul?” Am căutat, evident, invitații potriviți: urma să avem un om de rând, care să exprime neliniștea și curiozitățile semenilor săi, și, evident, un specialist, care să răspundă acestor întrebări. Dar un specialist care, dincolo de profesionalism, să aibă charismă, să știe să transmită informația pe înțelesul omului de rând, și nu încercând să epateze, pierzându-se în termeni științifici și exprimări care mai mult sperie. La recomandarea mai multor persoane întrebate ( inclusiv medici), l-am ales pe Dragoș Median, medic oncolog la Spitalul Clinic Filantropia din Capitală.
Un medic excelent, un om cu o bogată experiență, un ins care – potrivit recomandărilor – se află într-un vesnic “update” , legat de domeniul său. Domeniu în care , în fiecare colț de lume, mai apare câte ceva nou, dătător de speranță. Și totuși…gustul întâlnirii a fost unul amar. Speranța a cam rămas la ușă, și nu pentru că medicul invitat ar fi tăiat elanul de luptă al celor angajați în acest război teribil, ci pentru că, la multe din întrebările noastre, răspunsurile lui Dragoș Median au fost , în mod surprinzător, “Acest lucru NU SE ȘTIE”… Medic responsabil, Median a preferat să fie tranșant și sincer, decât să încerce să impresioneze prin “bagajul de cunoștințe”, cum fac majoritatea interlocutorilor, aflați în fața camerelor de luat vederi. O mare nebuloasă mi s-a confirmat că încă mai plutește, în lumea medicinei, atât cu privire la motivele reale ale bolii, cât și la modalitătile în care o putem preveni sau vindeca. O mulțime de mituri, privind , spre exemplu, alimente miraculoase, pe care revistele tabloide și emisiunile facile le tot vântură de colo-colo, ca fiind extrem de eficiente în ținerea la distanță a cumplitei boli, au fost dărâmate, în acea emisiune. Țin minte dezamăgirea unei colege, care se lăuda că bea zilnic suc de sfeclă roșie, pentru că, citise ea, este un mijloc eficient de prevenire a bolii, și care auzise acum că efectul acesteia ar fi…ei, hai, să nu-l asemănăm chiar cu al frecției la picior de lemn!…
Fascinați de invitatul nostru și profitând de perioada mai relaxată a vacanței ( deși, în medicină nu se poate vorbi niciodată despre vacanță) am decis să vă prezentăm, la rubrica “ Bărbați de 10”, profilul său. Căci Dragoș Median, deși prea tânăr deocamdată pentru a fi inclus în lista numelor sonore ale medicinei românești, ește genul de doctor cu care orice spital din lumea asta s-ar mândri…

Marina Almășan: – De fiecare dată când vorbesc despre cariera cuiva, sunt curioasă ce fel de copilărie a avut, ce fel de copil a fost…

Dr.Dragoș Median: – Aaa! Am fost un copil extrem de cuminte și de ascultător. Eram doi, la părinți – eu și sora mea mai mică. Ea era mai “băiețoasă”, iar eu eram cel liniștit. Și care citea foarte mult. Cu excepția perioadei de liceu, toată viața am citit foarte mult. Țin minte că , din cauza asta, întârziam deseori la școală. Tatăl meu, care era muzeograf și primea deseori , la muzeu, vizitele școlilor  din oraș , ajunsese să cunoască o mulțime de învățătoare și a astfel a avut posibilitatea să mi-o aleagă pe cea mai bună. Care însă lucra la o școală aflată foarte departe. Așa că zilnic aveam de parcurs o distanța foarte mare. Țin minte că, începând din clasa a 5a, am învățat după masa , iar dimineața obișnuiam să stau acasă și să citesc ore în șir.  Iar când auzeam, la radio, “Cotele apelor Dunării”, mă trezeam brusc că e 12 fără 10, și atunci știam că…iar am întârziat la școală!

Marina Almășan: – În zilele noastre pare un lucru “exotic”: să intârzii la școală, pentru că te-a uitat Dumnezeu citind! Copiii de azi aproape că nu mai citesc…

Dragoș Median : – Așa este. Eu însă am avut la dispoziție biblioteca tatălui meu, care avea, cred, peste 1500 de titluri. Țin minte că, în copilărie eram fascinat de scrierile lui Dumas, de “Cireșarii”, de alte cărți ale copilariei.

Marina Almășan: – Am înțeles că tata a fost muzeograf, deci foarte aproape de lumea cărtilor, a disciplinelor umaniste. Dar mama?

Dr.Dragoș Median: – Mama a fost educatoare.

Marina Almășan : – Nici nu mă miră că ați fost un copil cuminte! Si…cum s-a petrecut “ întalnirea cu Medicina”?

Dr.Dragoș Median: – La finele clasei a X-a a apărut fireasca întrebare : ce voi face în continuare? Este dilema copiilor buni la învățătură, la toate materiile. Ori eu am fost șef de promotie , în clasele I-VIII, apoi la liceu am intrat al doilea ( Liceul Mihai Eminescu din Botosani – un liceu de prestigiu!) , eram elev în cea mai bună clasă din liceu. Matematica, sincer, nu mă atrăgea din cale-afară. Visam să fac Drept sau Medicină. Dar , la Drept, aveam senzația că dau toate domnișoarele – deci varianta asta a căzut. Prin urmare, am ales Medicina. Dacă mă întrebați, cred că, de fapt, mi-ar fi plăcut să urmez Istoria. Bref, am terminat Facultatea de medicină la Iași, în anul 2000. A fost ultimul an în care stagiul de un an era obligatoriu, deci pot spune că “am pierdut un an”. În Botoșani. Aici am constatat “diferențele”, în schimb mi-am ascuțit simturile clinice. Îmi amintesc că, în perioada aceea, nu exista aparatură, nu se făceau analize, trebuie să te descurci cu…un stetoscop! Nu mi-am dorit nimic mai mult, decât să plec din acea zonă. Mai ales că în Iași m-am ciocnit de un sistem de “relații” greu de înfruntat.

Marina Almășan : …Un soi de “mafie”? Cred că există în orice domeniu, la noi…

Dr.Dragoș Median : – Ceva de genul ăsta. Se promova pe criterii de rudenie….eu nu prea aveam nicio șansă. Am dat examen de rezidențiat și am ales taman Oncologia, special asta: era o specialitate care nu se putea “practica” la Iași. Ca o paranteză, eu, de fapt, îmi doream Genetica, mai ales că și lucrarea de diplomă fusese tot în acest domeniu. Însă mă dusese o doctoriță, într-un spital, să-mi arate ce înseamnă “genetica clinică” și m-am lecuit…Un singur lucru a omis să-mi spună: că pe lume există și SUA : toți colegii mei care au făcut Genetica, sunt acum în SUA și o duc nemaipomenit..
Atunci, am ales o specialitate “fără riscuri”.

Marina Almășan : – Oncologia? Fără riscuri? Nu înțeleg…

Dr.Dragoș Median: – Adică – mă gândeam eu – nu există “urgențe” iar  nivelul de așteptare este foarte scăzut. In plus, vizitasem o secție de Oncologie pediatrică. Arăta foarte performant, iar rezultatele erau spectaculoase. Si mă gândeam  eu, că aici nici nu sunt prea multe medicamente de învățat. Am dat, așadar,  concurs la Institutul Oncologic din București și..l-am luat! Abia apoi mi-am dat seama, cât de mult m-am înșelat în “calculele” mele : ajunsesem într-un domeniu în care “urgențele” erau reale, așteptările erau chiar foarte mari, iar medicamente – nespus de multe!

Marina Almășan : – Ați ajuns într-un domeniu în care, practic, lupta dintre viață și moarte este , poate, cea mai intensă. Cum v-a schimbat felul de a fi locul unde ați ales să lucrați?

Dr.Dragoș Median: – La început a fost foarte greu. Aveam repetate depresii, trăiam cu senzația că nimic nu merge, că nu pot ajuta cu nimic. Credeți că e ușor să treci peste situații-limită? Spre exemplu, a venit la mine o pacientă tânără, 21 de ani, cu cancer ovarian. Era insoțită de un bărbat. “- Cine e domnul?” Am întrebat. “- Viitorul meu soț” mi-a răspuns ea, senină.. Vă dați seama ce dramatic este să vezi cum un astfel de om își asumă conștient o povară cumplită : chiar și în cazul în care ea s-ar fi vindecat, cei doi nu ar mai fi putut avea copii niciodată.. Și nu e singurul caz impresionant. Sunt și situații contrare, din păcate. De multe ori, partenerii fug, la auzul acestui diagnostic cumplit, abandonându-l pe cel care acum are cea mai mare nevoie de un susținător..

Marina Almășan : – Cred că este foarte greu să lăsați, în spatele porții spitalului, toate aceste povești, când plecați spre casă..Soției îi povestiți ceea ce trăiți la servici?

Dr. Dragoș Median : – Îi mai și povestesc. Ea mă înțelege perfect, pentru că este tot medic, lucrează în imagistică , în special mamografii, și se confruntă frecvent ea însăși cu astfel de drame. Săptămânal, o femeie dintre pacientele sale, este diagnosticată cu cancer la sân..

Marina Almășan : – Am o curiozitate: după ce asistați la atâtea drame, nu deveniți ipohondru? Cancerofobia a devenit una din afecțiunile secolului…

Dr.Dragoș Median : – Nu, nu devin ipohondru, pentru că oricum nu aș putea să schimb nimic..Încerc să văd mereu partea bună a lucrurilor..

Marina Almășan : – Deci…din nou despre gândirea pozitivă! Este adevărat ce se spune, că un pacient care gândește pozitiv are șanse mai mari să înfrângă boala? ..

Dr.Dragoș Median : – Stiu eu ce să vă spun?.. Există atâția oameni pozitivi, care au astfel de probleme.. Eu cred, de fapt, că, în toată această poveste, cheia este să accepți ce ți s-a intâmplat. Iar după ce accepți, să încerci să coexiști cu boala. Să încerci să trăiești frumos.

Marina Almășan : – Asta ar trebui să încercăm, de fapt, și dacă suntem bolnavi, si dacă suntem sănătoși. Cum vă explicați, ca medic, “vindecările miraculoase”?

Dr.Dragoș Median : ( zâmbește) : – Păi de aceea se și numesc “miraculoase”, pentru ca nu pot fi explicate! …De fapt, în aceste cazuri explicația ar fi cam asta: poate că nu am investigat noi tot ceea ce trebuie, poate nu a fost stabilit corect diagnosticul. Oricum, nici medicii nu știu totul, trebuie să căutăm în continuu, să aflăm mereu răspunsuri la nenumăratele întrebări care apar..

Marina Almășan : – Și asta înseamnă că trebuie să vă “updatați” în permanență…

Dr.Dragoș Median : – Așa este. Eu pot spune că școala mea nu se termină niciodată. În
oncologie, în momentul de față, situația e foarte bună, dintr-un anumit punct de vedere: omenirea a ajuns la concluzia că lucrurile sunt mult prea serioase, pentru a se impune restricții de orice fel, spre exemplu în ceea ce privește protecția datelor. De aceea, aici există , pentru noi, specialiștii, foarte multă informație gratis, deci poți să citești în permanență și din neumărate surse, să fii la curent cu tot ceea ce apare nou, in lume. Există, de asemenea, conferințe gratuite, congrese la care rezidenții pot participa contra unor taxe modice. Există fundații care oferă granturi.
Oricum, meseria mea este una cât se poate de provocatoare. Eu, personal, nu tratez decât patologii limitate : cancer la sân, tumori ginecologice, urogenitale. La noi , la Filantropia, în fiecare miercuri se întrunește Comisia de oncologie și discutăm toate cazurile. Cu cât intrăm mai mult în detalii, cu atât ne dăm seama că nu putem oferi răspunsuri sigure. De fapt, acest lucru este foarte bine ilustrat într-o caricatură, pe care am descoperit-o recent. ( îmi arată caricatura, îl rog să mi-o trimită pe mail, pentru a o atașa interviului).

Marina Almășan : – V-aș întreba cum reacționați la “victorii”, cum surmontați “înfrângerile”?

 

Dr.Dragoș Median : – În boala aceasta nu poți spune niciodată “s-a terminat”. Poți spune că riscul a devenit foarte mic, dar niciodată zero. Mă bucur enorm, atunci când pacientele își fac analizele și descoperă că nu mai există celule canceroase, însă știu că vindecarea nu poate fi niciodată sută la sută. Iar eșecurile…În cazul lor, cel mai dificil lucru este cum să-i explici unui om că lucrurile stau prost…

Marina Almășan : – Dar trebuie, oare, spus, acest “adevăr”? Îl ajută pe pacient?

Dr. Dragoș Median : – Da, adevărul trebuie întotdeauna spus, indiferent de formă. Iar pacientul trebuie să știe că întotdeauna mai există o soluție. In cazul unor astfel de boli, apare o mutație care  face aceste boli să fie rezistente, dar, în același timp, apare și ceva, care le doboară..

Marina Almășan : – Haideți să ne întoarcem puțin în urmă, prin primăvară, cand v-am invitat la o ediție a emisiunii “Femei de 10, bărbati de 10”, cu tema “ Poate fi prevenit cancerul?”. Țin minte că, deși sunteți unul dintre cei mai apreciați oncologi și mi-ați fost recomandat tocmai prin faptul ca sunteți unul dintre cei care caută mereu să fie la punct cu ultimele descoperiri în domeniu, în emisiune ați frapat, prin frecvența cu care ati răpsuns “nu știu”, la întrebările mele. Putini sunt oamenii care își recunosc, public, limitele. Majoritatea vor să epateze, să arate cât de deștepți sunt…

Dr.Dragoș Median : – E un rol pe care mi l-am asumat : să spun mereu lucrurilor pe nume. Orice medic responsabil, dacă nu are dovezi pentru o anumită afirmație, trebuie să recunoască deschis acest lucru. Este ceea ce, în politica, bunăoară, s-ar  traduce prin poziția: “Nu știu/ nu comentez”.

Marina Almășan : – Țin minte că v-am întrebat, printre altele,  dacă într-adevăr exista alimente care țin cancerul departe – internetul abundă în astfel de exemple! – și…ne-ați dezamăgit, prin negarea dvs..

Dr.Dragoș Median : – Din punctul meu de vedere, răspunsul corect este dat de Ghidul Societății Americane de Medicină alternativă și complementară, publicat în SUA anul trecut. Spre exemplu, referindu-se la cancerul de sân, în cazul căruia au făcut destule cercetări căutând diverse dovezi, singurul element care ajută, oarecum, este yoga. În rest, din păcate, nu există nicio dovadă că regimul alimentar ar influența cu ceva prevenția sau evoluția bolii..

Marina Almășan : – Să ințeleg că tot ce scriu gazetele sau “vântură” emisiunile de televiziune, sunt baliverne?

Dr.Dragoș Median : – Categoric. Iar fiecare țară, vine cu “găselnițele” sale. Spre exemplu, în Austria și Germania se consideră că vâscul are proprietăți miraculoase, la noi, pe piedestal este suit sucul de sfeclă și așa mai departe.. Există , bunaoară, un site , tot american, cam-cancer.org , care analizează plantă cu plantă, prezentându-le toate beneficiile.

Marina Almășan : – Am observat desele referiri la Statele Unite…Să deduc de aici o dorință ascunsă de a vă continua activitatea acolo, dacă vi s-ar propune?

Dr.Dragoș Median :- De propus, mi s-a propus de multe ori să plec din țară ( în Spania, Belgia, Franța). Sincer, aș pleca și mâine, pentru că, îmi pare rău s-o spun, dar am încetat să cred în viitorul României. Văd degradarea din sistemul medical, din sistemul de învățământ, din Justiție. Și chiar dacă oamenii noi care apar  sunt altfel – mai “spălați”, mai “frumoși” – cei care îi conduc sunt tot cei vechi, care trag România înapoi. Și mă mai disperă că aici nimeni nu face planuri, nu gandește în perspectivă. Ok, facem ingineri, dar s-a întrebat cineva, oare de câți ingineri are nevoie România?…Din păcate, soția mea se opune plecării, ea este foarte mulțumită de serviciul ei si…așa se face că sunt nevoit să rămân pe baricade.

Marina Almășan : – Bilă albă pentru soția dvs! Grație ei, iată, rămân în țară doi medici foarte buni! Sa nu credeți că si afară umblă câinii cu covrigi în coadă..

Dr.Dragoș Median : – M-am întrebat și eu, in repetate rânduri : oare aș face mai mult, în altă parte? Din multe privințe, cred că da. Spre exemplu, sigur aș avea o bază materială mai bună. În același timp, sunt conștient că aș avea , poate, și mai multe îngrădiri.. Uitați, spre exemplu, cumnații mei sunt medici în Belgia, o duc foarte bine, sunt foarte mulțumiți, dar nici acest lucru nu a reușit s-o influențeze pe soția mea!

Marina Almășan : – Sper din toată inima ca lucrurile să se schimbe , in România, astfel încât oameni valoroși ca dumneavoastră să nu simtă nevoia de a-și abandona țara..Puteți enumera momentele de vârf ale carierei dvs?

Dr.Dragoș Median : – Sunt multe momente importante, nici nu știu care ar fi “de vârf”.. Spre exemplu, eram rezident și am primit “ Premiul european pentru cel mai bun investigator” – și asta în urma analizării întregii mele activitați de până atunci. Sau, o altă victorie : atunci când am obținut certificare europeană, în urma unui concurs extrem de dificil, desfășurat, în anul 2000, la Frankfurt si organizat de Societatea Europeană de Oncologie.

Marina Almășan : – Cred că părinții dvs sunt foarte mândri de fiul lor!

Dr.Dragoș Median : – Ei nu s-au amestecat niciodată în alegerile mele, dar acum, firește, sunt foarte mandri.

Marina Almășan : – Dumneavoastră sunteți părinte?

Dr.Dragoș Median : – Da, am doi copii, fetița are 10 ani, băiatul are 5 ani și jumătate. Ei sunt acum principala mea prioritate.

Marina Almășan : – Să nu-mi spuneți că aveți timp de ei…

Dr.Dragoș Median : – Ba, cum nu? Spre exemplu, o duc , în fiecare zi, pe Karina la școală! Și nu cu mașina, ci cu metroul! Așa avem timp să și socializăm! Vorbim mult, avem și genul acela de “contraziceri constructive”! Cu Victor construiesc din Lego și încerc să fac față permanentelor sale rugăminți de a-i explica diverse lucruri! Există destule întrebări la care nu știu să-i răspund, dar…răspund! (Râde)

Marina Almăsan : – Aha, deci aplicați altă tactică, decat cea de la emisiunea mea! 😁 Aveți vreun hobby?

Dr.Dragoș Median : – Candva, în tinerețe, colectionam cartele de telefon. Bine, în copilărie, ca mai toți din generația mea, colecționam “surprize” de la guma de mestecat! Acum, întrucât călătoresc mult ( iată o altă pasiune! ) mă amuz, colecționând carduri de acces la hotel! Iar, în echipă cu Victor, colecționăm capace care se înfiletează ( de PET-uri! ) . Apoi îmi place să citesc. Uite, avum, bunăoară, citesc “Lunea începe sâmbăta” de Arkadi și Boris Strugațki. Este ceva gen SF. Nu pot spune că sunt expert în SF, dar cartea nu e scrisă rău. Îmi place apoi să merg la concerte, ultimul a fost cel al lui Katy Perry. Urmăresc serialele de pe Netflix. Și, mai nou, sunt foarte “la curent” cu …desenele animate! 😁 Si dacă tot am revenit, iarăși, la cei mici, vă mai spun că îmi place să jucam, în familie, “Dixit” și “Tabu”. Le știți? ( îmi explică cele două jocuri, în vogă! – n.a. ).

Marina Almășan : – Ce anume îl face fericit pe doctorul Dragoș Median?

Dr.Dragoș Median : – Orice lucru frumos, orice întâmplare frumoasă, mă fac fericit. Mă bucur de anumite mâncăruri, mă bucur să descopăr locuri noi, lucruri noi. Spre exemplu, prima oară când am mers la Paris, am vizitat Luvrul. Am stat o zi întreagă acolo și am fost fascinat să descopăr tablouri pe care, până atunci, le văzusem doar în cărți.

Marina Almășan : – Da, cunosc senzația, am trăit-o și eu, atunci când am stat față-n față cu piramidele egiptene! 😊 Ați călătorit mult, prin lume. În ce țară v-ar plăcea să trăiți?

Dr.Dragoș Median : – Au fost, în timp, multe țări în care mi-ar  fi plăcut să mă mut : Scoția, Australia, Germania…Însă dacă ar fi să numesc una singură, categoric, aceasta ar fi Elveția. Este nu numai foarte frumoasă, dar imi place pentru ordinea de acolo! Eu sunt foarte ordonat, aproape că sunt maniac!

Marina Almăsan : – Ceea ce este, iată, încă o calitate a dvs!  Care este cel mai frumos lucru care vi s-a spus, vreodată?

Dr.Dragoș Median : – O să râdeți, dar ador când fiul meu – vă reamintesc, în vârstă de 5 ani! – îmi spune : “Hai, tata, e logic că nu e așa cum spui! “

Marina Almășan : – Vă mulțumesc mult pentru interviu!

 

Campanie susținută de DRM ROMÂNIA : Clinica de excelență DRM ROMANIA