Ați urmărit, cu siguranță, celebrul super-documentar post-decembrist “Piața Universității”. Ați vizionat și filme, precum “Moromeții”, “Iarba verde de acasă”, “Castelul din Carpați”, “Vulpe-vânător”, “Weekend cu mama” sau serialul Tv “Hacker”. Pe genericul lor ați putut descoperi numele lui STERE GULEA, unul din marii noștri regizori. Stere Gulea nu a fost numai profesor și chiar decan la ATF, ci și, la un moment dat, în anii ‘90, președintele Televiziunii Române. A fost o altă perioadă în care, prezența în fruntea instituției a unei personalități de o asemenea anvergură, provenind dintr-un domeniu puternic conexat cu cel al televiziunii, a fost de bun augur pentru instituția noastră și pentru profesioniștii tăi, căci este foarte important să poți avea un dialog pe profesie cu cineva care să te înțeleagă.
M-am bucurat că, spunându-le colegilor din TVR de intenția mea de a-l include pe domnul Stere Gulea pe lista personalităților intervievate în serialul despre soarta TVR, ideea mea a fost primită cu entuziasm. Așa că, iată mai jos rezultatul valoros al recentului nostru dialog:
Marina Almășan: – Ati fost unul din primii presedinți ai TVR libere. Ati făcut parte din categoria celor “cu greutate”, a personalităților puternice, care trezeau respect , prin cariera lor exemplară. A fost TVR, pentru dumneavoastră, o experiență fericită sau un vis urât?
Stere Gulea : – Ca experiență de viață a fost o provocare,din care am învățat că mă pot 
descurca relativ onorabil într-o funcție cu mari si neștiute provocari. In acelasi timp mi-am dat seama că am făcut o greșeală că am acceptat această funcție: mi-am lăsat meseria ptr o funcție in care nu mă simțeam bine. Nu era meseria mea.
Marina Almășan : – Atunci vin și vă întreb : de ce ați răspuns totuși acestei provocări? Erați un regizor de succes – unul dintre cei mai buni din România, aveați notorietate, glorie și probabil o mulțime de proiecte personale la care a trebuit să renunțati.
Stere Gulea : – Am acceptat ptr că așa o cerea momentul : se cerea implicare, ptr a schimba lucrurile care nu mergeau sau mergeau prost. Fuseseră niste alegeri care aduseseră la guvernare alte forțe politice, care propuneau schimbarea. Că această schimbare s-a dovedit iluzorie, asta este altceva. Acceptând, am fost victima propriei mele naivități.
Marina Almăsan : – Nu mai fiți atât de dur cu dumneavoastră! Ați reușit să gestionați foarte bine “colosul” care vi s-a dat pe mână. Care considerați că au fost marile dvs izbânzi, ca Președinte? Pentru noi, bunăoară, mandatul dvs a fost perioada în care , in TVR, a domnit acel echilibru necesar creației, in care ne-am făcut meseria în condiții decente, în care instituția nu a fost frământată de conflicte interne si, nexa bucurat în special faptul că am fost conduși de un om al dialogului.
NStere Gulea : – Nu știu dacă ceea ce “am reușit” au fost “izbânzi”, ptr că erau lucruri normale, obligatorii – modificarea legii de funcționare a TVR, care să instaleze și CA al TVR. Prin amenintarea cu plecarea, s-a reușit acest lucru, după care eu am si plecat. Cum se zice: o victorie cât un eșec, ptr că legea a ieșit proastă, si efectele s-au văzut în timp.
Marina Almășan : – Care a fost lecția învățată?
Stere Gulea : – Avatarurile pentru modificarea Legii de functionare a Televiziunii mi-au arătat clar cât este de animată clasa politică să elaboreze legile necesare unor institutii publice nepolitizate. Căci marea problema a României, după mine, sunt Legile după care functioneaza institutiile publice romanesti, fie că vorbim de Curtea Constitutionala, de CNA, de TVR, Curtea de Conturi , ASF-ul si altele de acest gen.
Marina Almășan : – Ce NU ați reușit să faceti, in TVR? N-ați reușit sau n-ați mai apucat? Care a fost motivul concret al plecării dvs din TVR?
Stere Gulea : – Pe lângă această bătălie cu Legislativul, dorința mea era aceea de a reforma institutia, de a-i da o altă formă de organizare și funcționare , bazată pe eficiență economică. TVR devenise o instituție nesolvabila, avea datorii mari către producătorii de programe, neplatiți de ani de zile.TVR nu-și plătea dările către stat , e drept că nu si le prea platea nimeni.
Ca să se reusească reforma de care vorbesc, trebuia o nouă organigramă, redefinirea funcțiilor si ocuparea funcțiilor prin concursuri transparente, organizate de societăți specializate in recrutarea de cadre.
Lucrul acesta abia schițat într-o propunere de reformă, a creat o asemenea agitație in 
randul unor personaje din TVR, cu interese ascunse, dar cu legături in mediul politic, că nici n-a mai fost vorba de începerea implementării lui. S-a speriat toată lumea. Atunci am luat decizia de a pleca: Legea a ieșit cum nu trebuie, CA-ul ales pe algoritm politic – o catastrofă, începerea reformei – blocată din fașă. Deci, perspective slabe de realiza ceva din ceea ce consideram că este necesar.
Marina Almășan : – Îmi dau seama cât de mâhnit v-ați încheiat mandatul…A trecut ceva timp, de atunci. In Romania televiziunile au apărut precum ciupercile după ploaie. Care ar mai fi rostul unei televiziuni publice?
Stere Gulea : – Eu cred că societatea românească are nevoie de o televiziune publică, care să ofere programe culturale, educative,științifice, să propună oamenilor un mod de viață alternativ la propunerile televiziunilor comerciale, axate prea mult pe divertisment și acela de o calitate îndoielnică.
Marina Almășan : – Își mai poate ea, oare, îndeplini misiunea, dacă este privită, în medie de nici măcar un telespectator dintr-o sută? Si doar avem destule programe bune!
Stere Gulea : – Problema audienței este o capcană – am căzut si eu in ea – dacă cei care conduc ar fi in situația de a prezenta un program serios, pe termen lung, susținut de cei care au responsabilitatea legală de control, suficientă răbdare ptr implementarea lui, eu cred că s-ar reveni in timp la o audiență rezonabilă. Oamenii sunt dornici de alternativa, cu condiția calității.
Marina Almășan : – Ați lucrat în TVR, cunoașteți particularitățile televiziunii publice, care credeți că este motivul declinului său?
Stere Gulea : – Marasmul TVR-ului vine de la prezența excesivă a factorului politic: Consiliul de Administratie a TVR este unul politic, membrii desemnati de partide, chiar daca formal ei nu apartin partidelor,ei apara,cu mai mult sau mai putin partizanat interesele liderior politici ale partidelor. Asta nu inseamnă că oamenii de televiziune care lucreaza in TVR si care au un cuvânt de spus, nu au vina lor.Fiecare si-a asigurat o protectie politică pentru a-și păstra pozitia sau pentru a accede la alte pozitii, in TVR sau în societate.
Marina Almășan : – Deci, în opinia dumneavoastră, totul vine de la politic, de la numirile sale neinspirate în funțiile de conducere ale TVR…Și ce soluții de redresare vedeți, din afară? De fapt, greșit spus “din afară”, căci ar fi soluțiile unui om valoros care a fost, o vreme, “in interior”.
Stere Gulea : – Fără definirea unui statut clar, atât ca propunere de programe, cât si ca nouă formă de organizare, cu manager ales prin concurs transparent si cu mandat clar, fără amestec poltic, nu se poate face nimic. Consiliul de Administrație să fie ales pe criterii de competență in domeniu si să aibă doar rol de supraveghere a programului propus de manager.
Televiziunea Română nu mai este astazi la fel de importantă pentru batalia politică, pentru că există televiziunile de stiri, si asta ar putea fi sansa ei de a de a deveni ceea ce trebuie să fie : o televiziune publică, cu misiunea pe care trebuie s-o aibă si de care societatea romaneasca are mare nevoie.
Pentru asta însă trebuie ca oamenii care lucrează în TVR să provoace o criză de nesupunere la actuala ei situatie.
Comentează