Femei de 10

TVR de ieri și azi. Episodul 12: “ În TVR fiecare s-a calibrat la un anume nivel și nu mai dorește modificări, decât extrem de convenabile lui însuși.” – interviu cu celebra realizatoare a TVR RUXANDRA GAROFEANU

În decursul anilor, Televiziunea Română a avut parte de realizatori de emisiuni deveniți adevărate “embleme” ale postului. Era suficient să le rostești numele, și în jur se făcea liniște, acea liniște pe care o naște mai totdeauna respectul față de o persoană valoroasă. Elita Televiziunii Române a avut, în fiecare din etapele sale, nume care au rămas legende. În materie de emisiuni culturale, numele Ruxandrei Garofeanu este unul din cele cu care postul public de televiziune se va mândri întotdeauna. Criticul de artă Ruxandra Garofeanu nu a fost numai un strălucit realizator de emisiuni, ci a avut o bogată activitate extra-jurnalistică : a fost consilier cultural al Primarului sectorului 2 al Capitalei, curator de expoziții și director al galeriei de artă Artmark. La un moment dat, cu câtiva ani în urmă, a fost chiar membru în Consiliul de administrație al TVR, ceea ce i-a oferit  o altă perspectivă asupra instituției care a consacrat-o și pe care a iubit-o atât de mult. A fost o onoare și o bucurie să purtăm un dialog cu doamna Ruxandra Garofeanu, lucru pentru care echipa “Femeide10.ro” îi  este recunoscătoare. 

Marina Almășan : – Doamnă Ruxandra Garofeanu, sunteți unul din “reperele” Televiziunii Române. Pe oameni ca dumneavoastră se clădește prestigiul unor instituții de media și faceți parte dintre modelele multor generații care v-au urmat. De câți ani v-ați “desprins” din tumultoasa viață a omului de televiziune? 

Ruxandra Garofeanu : – De 15 ani m-am desprins.Nu mi-a fost usor,  căci mă identificasem cu modul de viata al orcarui om indragostit de meseria lui. Am făcut parte dintre cei care au urmat facultatea asa cum si-au dorit. Părinții nu s-au impotrivit să fac Istoria Artelor, reinfiintata abia în 1962, dupa 8 ani de pauză,  când am dat eu examen.

Marina Almășan : – Dacă ați făcut toată viața ce vă place, înseamnă ca sunteți un om fericit. Și? Au trecut greu acești ani de “pauză”? Funcționează, oare, și în cazul dumneavoastră,  “nostalgia”?

Ruxandra Garofeanu : – Mi s-a propus sa fiu consilier artistic al primarului sectorului 2 la nici un an dupa plecarea din Televiziune. Am acceptat. Am infiintat Galeria Dialog, lucru pe care mi-l dorisem din tinerete : o galerie de arta! Schimbam rolurile din  “cel filmat” in “cel care oferă spre filmare”. Au fost 12 ani de activitate neintreruptă,  în care m-am bucurat de prestigiosul sprijin al dlui.Dan Haulică, unul din cei mai importanti piloni ai fundamentului artelor vizuale din secolul 20. Am organizat,  singură sau impreună cu alti colegi si prieteni,  peste 100 de expozitii si am inaugurat 4 monumente,  consacrate lui Petre Tutea,Mircea Eliade,Mircea Vulcanescu,Nicolae Balcescu. Bineinteles toate acestea cu sprijinul efectiv al primarului Neculai Ontanu. In paralel,  am acceptat să lucrez, din 2008, la recent infiintata Casa de Licitatii Artmark, devenind presedintele Fundatiei Artsociety și organizand peste 12 expozitii de anvergură, ce au culminat cu Artistul si Puterea (2012). Am enumerat,  n-am detaliat activitatea mea de 12 ani la Primarie,  si de aproape 11 ani la Artmark.

Marina Almășan : – Sunteți un izvor nesecat de energie! Dacă mă întrebați, TVR v-ar mai fi putut “exploata” bine -merci încă mulți ani după ieșirea la pensie….Vă mai amintiți prima dvs “întâlnire” cu Televiziunea Română?

Ruxandra Garofeanu : – În deceniul 7, Televiziunea facea corp comun cu Radioul ; aici de fapt fusesem fusesem angajata la absolvire, in 1966. Transferul la Televiziune s-a produs în 1972,  in chipul cel mai firesc. Cuvântului i-a luat locul Imaginea sau, mai exact, cele două s-au implinit. 

Marina Almășan : – Vorbiți-mi despre proiectul dvs de suflet.

Ruxandra Garofeanu : – In fiecare epocă am avut alt proiect de suflet. Cel mai mult m-a acaparat Artistul si Puterea,  pentru că mi-am propus, impreună cu Dan Haulica si Paul Gherasim, investigarea a peste 40 de ani de creativitate romanesca, in domeniul picturii cu precadere. Am colindat peste 30 de muzee prestigioase,  depozitele lor mai ales, am colaborat cu peste 30 de colectionari de prima mână. A fost prima incercare de studiere a epocii de tristă amintire 1947-1989. Dar n-as putea spune ca Bessarabia Moia , organizată împreună cu Muzeul de arta din Chisinau sau Centenarul Tuculescu, expozitiile consecrate Pinacotecii din Bucuresti , ale cărei lucrări n-au mai fost văzute decât partial, de foarte mult timp, ingrijorator de mult! Am trecut in revista doar cateva din proiectele respective dar, sa stiti, nu se poate să nu pui suflet în tot ce faci, altfel nu iese!

Marina Almășan : – Este, cred, condiția de bază și a muncii în televiziune, Care este cel mai înălțător și respectiv cel mai trist moment pe care l-ați trăit în TVR. 

Ruxandra Garofeanu : – “Cel mai înălțător” e greu de precizat. Au  fost multe momente de acest fel. In ceea ce priveste opusul lor,  as aminti doar anul 1983 cand am fost dată afară din TVR, impreună cu Andrei Bacalu, Vartan Arachelian si multi alții,  pe motiv că nu eram la înalțimea standardelor TVR, desi primeam anual nota maximă,  atunci când sefii compartimentelor făceau evaluarile. De fapt fusesem inlaturati din cauza rudelor plecate în străinate.In cazul meu ,sora.

Marina Almășan: – Offff…ce vremuri ați trăit!…Care este, din punctul dvs de vedere, calitățile care recomandă un jurnalist să fie un bun om de televiziune? 

Ruxandra Garofeanu: – Cred că te nasti ori nu cu aceste calități. Sigur că,  pe parcursul anilor,  intervin modificari. Nu pleci din televiziune asa cum ai intrat. Este o lume care își pune amprenta asupra ta. Trebuie să ai modele și să ai ambitia să le egalezi sau chiar să le depășesti.Acesta nu-I orgoliu orb, o ambitie absurdă; asa se completează generatiile.

Marina Almășan : -Iar dumneavoastră sunteți model pentru mulți oameni de televiziune! Vă mai uitați la televizor? Dar la Televiziunea Română? Care sunt emisiunile dvs preferate? 

Ruxandra Garofeanu : – Emisunile bune sunt emisiunile mele preferate. Bune din punct de vedere al realizatorului dar si al invitatului, sunt f. rare. As da de exemplu Seratele Muzicale. Mă refer la TVR.

Marina Almășan : – Mă bucur că ați numit o emisiune de cultură. Nu mai sunt atât de multe, astăzi. Spuneți-mi, va rog, în această lume,  sufocată de televiziuni diverse, iși mai are rostul din punctul dvs de vedere, Televiziunea Romana? 

Ruxandra Garofeanu : – De vreme ce există atâtea alte posturi straine,  de ce să nu existe si TVR ? Dar extrem de modificată! Are un aer de haină bătrână și foarte uzată.  Nu mai are deloc strălucire,  decât în foarte putine emisiuni!

Marina Almășan : – Ați putea face o paralelă între TVR-ul de odinioară și cel de acum?

Ruxandra Garofeanu : – Nu o fac,  pentru că e în detrimentul celui de azi.

Marina Almășan : – Offf…ce mă doare să aud astfel de cuvinte…Ați fost, o vreme, membru în Consiliul de Administrație al TVR. Care credeți că sunt punctele nevralgice ale televiziunii noastre?

Ruxandra Garofeanu : – In fiecare zi apar altele. Desi lucrasem în TVR 32 de ani,  mi-a  fost greu, in 2016-2017, sa mai inteleg exact situatia din interior.  S-au schimbat cerintele tehnice în primul rând , iar noi suntem ultimii din coadă. Apoi se adaugă celelalte, nerezolvabile decât în timp,  pentru că nu există bani și nici pasiune. Fiecare s-a calibrat la un anume nivel și nu mai dorește modificări,  decât extrem de convenabile lui însuși. 

Marina Almășan : – Din păcate, aveți dreptate. La adăpostul unei funcții sau a unui loc în grilă, oamenilor nu le mai pasă de instituție, nu-i mai doare, parcă, declinul său. Dacă, presupunem că ați fi numită la cârma Televiziunii Române,  care ar fi primele măsuri pe care le-ați lua?

Ruxandra Garofeanu : – Dupa 1989 mi s-a propus, la un moment dat, sa devin Redactor Sef la Redactia literar-artistica a TVR. Era epoca schimbarilor revolutionare,  dar mi-am dat seama că va trebui să mă concentrez excesiv asupra mijoacelor tehnice, asupra aparatelor necesare filmărilor, asupra spatiilor extrem de avantajoase si deci să renunț la propriile mele emisiuni: “Salonul TV al Artelor Plasice”, ”File pentru un muzeu de Arta Contemporana” ,documentare de artă, etc…N-am putut,  cu atât mai mult n-aș fi fost capabilă să conduc o instituție precum TVR. 

Marina Almășan : Sunteți un om înțelept și cu bun simț și știți să vă dați la o parte, dacă simtiți că nu sunteți pregatită pentru o anume poziție. Ce-i spuneți unui om care desconsideră Televiziunea Româna?

Ruxandra Garofeanu : – Îl întreb întâi ce a facut în viață, cu ce a îmbogățit existența celor din jur? Nu unul, doi, ci sute,  chiar mii. Mă mai întâlnesc si azi cu oameni care-mi spun :” Când eram mică,  mă uitam la emisiunile dv.” Sau “ Vă stiu de undeva! Ah ! de la televizor!”  Este cea mai mare rasplată pe care am primit-o,  pentru cei 6 ani de Radio si 32 de TVR. 

Marina Almășan : – Ați spus un lucru minunat! Să știți că vă împărtășesc întru totul ceea ce spuneți. Haideți să revenim la Prezent.   Un om intelept și activ ca dumneavoastră nu rimează deloc cu ideea de “pensionar”. Cum vă petreceți timpul, dragă doamnă? Care vă sunt bucuriile, ce anume vă întristează? 

Ruxandra Garofeanu : – Până acum n-am fost pensionar, în sensul  exact al cuvântului, decât câteva zile si in acte. După plecarea din TVR, am avut chiar si două angajari, paralele. Dacă ai ceva de spus si de făcut,  întotdeauna e nevoie de tine. Un coleg îmi spunea, nu demult :”Doamnă, dumneavoastră nu aveti vârstă, vă impăcați cu toate generatiile!”. Sper să aibă dreptate!

Marina Almăsan : – Ador oamenii fără vârstă! Și , repet, regret că TVR-ul nu a știut să vă “valorifice” si după pensie, preferând să ocupe locul lăsat liber de dumneavoastră cu una din nulitățile care ne căpușează. Ce mesaj aveți pentru tinerii jurnaliști de astazi?

Ruxandra Garofeanu : – Să aleaga bobul de neghină si să lupte neincetat pentru tot ce considera că face bine acestei țări! Nici mult, nici putin dar esential. Nu exista loc în care să nu trebuiască să pui umărul, pentru ca situatia să se indrepte, să devină mai bună,  dacă nu excepțională!