Astăzi, mai mult ca în orice altă zi, când privesc în urmă, la persoanele care au avut cel mai important rol în viața mea, mă gândesc imediat la profesorii mei. Nu este ușor să fi cadru didactic. Încercați să petreceți o zi într-o clasă cu 30 de elevi, fiecare cu personalitatea lui, apoi mergeți acasă, unde în timpul vostru liber pregătiți lecțiile pentru ziua următoare și corectați lucrările. Oricât de mult îmi plac copiii, eu nu aș avea răbdare pentru această meserie. Dar dumneavoastră puteți. Pentru că am sentimentul că nu vă este acordat respectul pe care îl meritați cu adevărat, această postare este pentru dumneavoastră, profesoara care mi-a schimbat viața, pentru a vă reaminti că munca dvs. contează cu adevărat.
Am avut norocul să am dascăli care m-au susținut, m-au împins de la spate, m-au aplaudat și au sărbătorit alături de mine victoriile. Sprijinul dvs. m-a făcut să am încredere în mine, să cred că pot face orice îmi doresc. Cred, din adâncul sufletului, că încrederea pe care mi-ați arătat-o m-a ajutat să devin adultul care sunt astăzi. Sunt mai încrezătoare datorită dragostei pe care mi-ați oferit-o și vorbelor frumoase pe care mi le-ați spus în clasă, în urmă cu mulți ani.
Doamna Martin mi-a insuflat pasiunea pentru scris și m-a încurajat întotdeauna să îmi urmez visul de a deveni scriitoare. Încă păstrez o bucată de hârtie, din 2001, în care mi s-a adresat: ”Domnișoarei viitoare scriitoare” și în care îmi spunea că abia așteaptă să îmi cumpere cartea într-o bună zi. Dacă ar știi cât au însemnat pentru mine aceste cuvinte, cât mă emoționează chiar și după 15 ani și că mi-au alimentat ambiția ca într-o zi să public o carte… Dacă ar știi că păstrez această bucată de hârtie ca pe o comoară, să îmi reamintească să nu renunț niciodată la visurile mele, pentru că, cineva, a avut încredere în mine atunci când nici măcar eu nu aveam.
Vreau să vă mulțumesc că ați fost alături de noi, nu doar la bine, ci și în cele mai dificile momente.
Acum, ca adult și persoană care lucrează cu copiii, pot să înțeleg ce greu și frustrant este să vorbești cu un copil care nu vrea să asculte, să lucrezi cu copii din diverse categorii sociale, în special cu cei care provin din familii destrămate și care au nevoie de un model și de un îndrumător în viața lor. Îmi amintesc de zilele mai dificile când vă venea să vă zmulgeți părul din cap dar găseați întotdeauna puterea de a depăși aceste momente cu zâmbetul pe buze și cu o nouă lecție pe care ne-o predați.
Este o muncă care nu se termină niciodată. Oricât de stresantă și dezamăgitoare este această meserie, nu ați renunțat niciodată. Ați ales să fiți cadru didactiv pentru că știți că educația este cea care diferența între oameni.
Vă mulțumesc că m-ați luat sub aripa dvs. ocrotitoare, altfel nici nu cred că ajungeam așa departe. Vă mulțumesc pentru că tot ceea ce ați făcut pentru noi a fost făcut cu pasiune și entuziasm, nu din obligație.
În cazul în care ați uitat, pentru că cei mai mulți consideră că asta este obligația dumneavoastră, vă reamintesc că fiecare moment pe care îl petreceți în clasă cu elevii dvs. contează iar ei nu vor uita aceste clipe niciodată.
Nu aș fi persoana care sunt acum dacă nu aș fi avut suportul, încurajarea și încrederea dumneavoastră în mine.
Iar vouă, celor care astăzi începeți un nou an școlar vă doresc să aveți parte de astfel de dascăli, care să vă îndrume pașii și să vă sprijine pe drumul pe care doriți să îl urmați!
Sursa: inspirationindulgence.com
Foto credits: theodysseyonline.com, pediaa.com, favim.com
Comentează