Incitată de numeroasele invitații la târgul de carte ce a avut loc recent, m-am gândit să fac o mărturisire publică, Spre deosebire de alții, care nu citesc dar n-ar recunoaște asta în ruptul capului, eu recunosc: nu mai citesc. Am fost o cititoare înrăită în tinerețe, dar acum apetitul meu pentru ficțiune a diminuat atât de îngrijorător, că m-am gândit că merită să-i dedic o analiză. De-asta nici nu mă mai omor cu scrisul, deși am în interiorul meu un înger și mai mulți demoni care mă tot îndeamnă să scriu. Am și în exterior, nu doar înlăuntrul meu. Dar hai să fim cinstiți cu noi înșine și să recunoaștem, noi, cei ce citeam pe vremuri: de ce citeam? Ca să ne culturalizăm? Ca s[ devenim mai buni? Să fim mai de folos țării sau societății? Aiurea! Citeam pentru că ne făcea plăcere, în condițiile în care nu aveam ceva mai bun de făcut. Hai pe bune, credeți că dacă pe vremea comunismului aveam un calculator, un laptop, un telefon mobil, o tabletă, mai citeam? Nu știu voi, dar eu sigur nu. Așa că lăsați-o mai moale cu morala și cu reproșurile adresate tinerilor. Lăsați-o mai moale cu ”pe vremea mea”… Ce-ar fi să trăim în prezent? Toată tehnologia ce-o avem acum la îndemână e o binecuvântare, sunt creații ale minții omenești, invenții geniale ce ne sunt date ca să ne facem viața mai ușoară și mai bună. Ce-ar fi să nu le mai blamăm? Ce-ar fi să nu mai luăm tableta sau telefonul din mâna copiilor? Nu vedeți că ei știu să le utilizez mai bine decât noi? Ei bine, când spun că nu mai citesc exagerez un pic, să vă șochez și să vă atrag atenția. Citesc. Dar citesc postările pe Facebook. E multă pierdere de timp, știu, dar mai e și o metodă de a lua pulsul societății. De a cunoaște oamenii la urma urmei. Și mai citesc ceea ce mă interesează: materiale de dezvoltare personală, de spiritualitate, câte-o cură de slăbire, câte-o glumă… Ba mai mult decât atât – pentru că mi-e greu cu cărțile, la vârsta mea ochii te mai lasă – îi pun pe alții să-mi citească. Adică pun materiale pe YouTube, și eu le-ascult chiar în timp ce fac altceva, când lucrez chestii de rutină la afacerea mea, când conduc, când gătesc sau spăl vasele. Trai pe vătrai! Pentru persoane active, ca mine, desigur. Da, știu, îmi veți spune , literatura dezvoltă inteligența emoțională. Of. Mie mi-a băgat în cap atâtea prostii așa zis romantice, dar atât de dăunătoare pentru un om cu scaun la cap că și-acum mă mai chinui să mi le scot din minte.
În rest… Da, mai sunt oameni care citesc. Dar eu cred că nu dintre cei ce s-au adaptat la tehnologia modernă. Acum găsești aproape tot ce-ți trece prin cap pe internet. Iar când văd câte-un moșulică cumpărând un ziar… îmi pare rău, dar mi se pare patetic.
Îmi amintesc o parodie care circula pe vremuri:
“E lung pământul, ba e lat,
Spunea Coșbuc când era beat”.
Ei bine, pentru ce să-mi pierd eu timpul cu ceea ce scriu toți Coșbucii beți?!
Foto: fedhealth.co.za
Comentează