Foto : Elena Cristescu
Când aud de parcuri de distracții, mă ia cu leșin! Deși îmi plac la nebunie și mă fac să-mi aimntesc de copilăria mea atât de frumoasă, ele îmi aduc în mod automat în fața ochilor o imagine concretă de acum vreo 10 ani cand mă aflam, împreună cu Victor, în China, în prima noastră expediție mamă-fiu. Dintre tot muntele de amintiri înălțat de călătoria respectivă, una se cocoață deasupra toturor celorlalte la un loc. Prin emoțiile pe care mi le-a creat.mși nu artistice. Ea se referă la ziua în care, în mijocul unui Mega-parc de distracții din Beijing, Victor – pe atunci Victoraș – m-a implorat public, în genunchi ( la propriu!), în fața unei armate de chinezi descumpăniți, să mă sui împreună cu el într-un montaigne russe. Sau, cum ii spun alții, “roller coaster” “Mama, toată viața am visat să mă dau în montagne russe, iar acum stau față-n față cu așa ceva, în cel mai mare parc de distracții din Asia și tu nu vrei să te urci cu mine?!?” . După un sfert de oră de negocieri, spiritul matern a ieșit triumfător din conflagrația cu frica, răul de înălțime și cumpătarea și am trait cea mai neagră experiență de vacanța vieții mele. Cum a fost? Un drum de câteva minute care mi-au părut o veșnicie, parcurs cu ochii închiși ( deci într-o beznă totală) , cu stomacul dat de colo-colo în interiorul meu și cu urechile vibrând de la urletele slobozite de temerarii turiști mazochiști. Coborand pe cele 7 cărări din trenulețul groazei, m-am jurat pe toți sfinții și pe verișorii lor din alte galaxii că nu va mai vedea nimeni picior de-al meu în astfel de vehicole ale groazei. …Uite, în timp ce rememorez episodul, parcă simt deja că stomacul mi se întoarce pe dos! 😩😩😩 O informație “de coloratură” : primele “roller coaster” din lume au fost brevetate la data de 20 ianuarie 1885 de LaMarcus Adna Thompson, om de afaceri si businessman cum altfel decât american? El este vinovat pentru această amintire horror de care vă vorbeam…
Bref! Vesterbrogade 3. Rețineți această adresă. Încredintându-i-o unui șofer de taxi danez, GPS-ului vostru, sau lui nenea Google, veți fi aduși într-unul dintre cele mai spectaculoase parcuri de distracție din lume. TIVOLI îi zice și e chiar oleacă bătrâior : s-a născut în anul 1843 – ceea ce îi sporește însă și mai mult farmecul. Inițial , numele său era “Tivoli& Vauxhall”.
Parcul este plasat la doi pași de Gara Centrală și la o aruncătură de băț de Primăria Copenhaga. Ca vârstă este al doilea parc de distracții din lume, după Dyrehavs Bakken. Iar dacă mama sa este Copenhaga, tatăl său este Georg Carstensen, un ofițer din armata daneză, devenit faimos nu în urma faptelor sale de arme, ci a minunăției adusă pe fața pământului. Ca să construiască parcul de distracții , proprietarul său a trebuit să-i ceară permisiunea însuși Regelui Danemarcei. Și știți cum l-a convins? Aducând un argument imbatabil, valabil și în zilele noastre : “Când oamenii se distrează, nu au timp să se gândească la politică!” În 1841, Christian al VIII-lea a zis DA și pe 1 mai 1843, într-o zi pe care, ceva mai încolo, istoria o va consemna ca fiind Ziua oamenilor muncii , harnicii muncitori danezi au început să lucreze la constructia parcului.
În ziua de 15 august 1843 primii vizitatori au pășit pe poarta Parcului Tivoli din Copenhaga. Probabil vă gândiți : danezii nu sunt un popor prea numeros, parcul era deschis doar vara, la danezi vara e scurtă…o fi meritat investiția? Ba bine că nu! 175.000 de vizitatori au înregistrat proprietarii Parcului în doar primul său sezon de funcționare! Firește, or fi fost prezente și multe alte personalități ale vremii, dar istoria îl consemnează pe unul singur ca fiind client fideli al Tivoli : nimeni altul decât scriitorul Hans Christian Andersen ! Se dădea în călușei? Asta nimeni nu poate ști, poate că o și făcea pe furiș, în orice caz, găsea și în frumusețea Grădinilor Tivoli, inspirația necesară nemuritoarelor sale povești..De altfel, una dintre cele mai cunoscute statui ale faimosului scriitor, plasată lângă Primăria din Copenhaga, îl ilustrează pe acesta privind melancolic către parcul în care, candva, demult se simțea atât de bine…
De la bun început, Tivoli abunda în locuri superbe și atracții ce-ți tăiau respirația : grădini de poveste, clădiri aducand a construcții dintr-un imaginar Orient, cafenele , causeluri, călușei și trenulețe. Beculețe multicolore luminau noaptea întinderea parcului, luându-se la întrecere cu focurile de artificii ce se profilau, deseori, pe cerul ce îmbrăca Parcul în partea sa superioară.
Dar nu numai celebrul scriitor danez și-a găsit sursa inspirației pe aleile fascinantului Parc. Walt Disney însuși a fost fermecat de minunea numită Tivoli, în producțiile sale de desene animate copiii danezi recunoscand locuri care seamăna ca doua picături de apă cu Parcul lor preferat. Voi spune în șoaptă, ca să nu lezez pe nimeni : însuși faimosul Disneyland a avut ca punct de pornire tot Parcul de distracție din inima Copenhagăi. De altfel, Tivoli are și un loc rezervat în Cartea Recordurilor Scandinave : este cel mai vizitat parc de distracții din întreaga Scandinavie și al cincilea din lume, ca și popularitate.
Am intrat , cu Elena, în Tivoli încă din prima noastră zi la Copenhaga. Deși supărarea pricinuită de anularea zborului nostru ( nu de alta, ca să fim și noi în ton cu planeta!) ne amprentase puternic, odată pătrunse în Parc, supărarea ni s-a luat precum un văl de pe ochi. Am respirat în răvășitor de frumoasele colțuri de natură ( abia acum am priceput “pseudonimul” “Grădinile Tivoli”!) , am privit fascinate atracțiile râspândite pe suprafața imensă a Parcului ; când însă ne-am apropiat de celebrul său roller coaster am încremenit, preferând să-mi găsesc de lucru cu un baton de cereale descoperit pe fundul rucsacului! 😩😩. Chiar dacă mă ia cu frison amintindu-mi de varianta sa chineza, experimentată cu 10 ani în urmă, trebuie să vă spun că Tivoli Gardens se mândrește cu unul dintre cele mai vechi roller-coastere de lemn din lume, și care, culmea! este încă în funcțiune. Ca o curiozitate: „Rutsjebanen” ( acesta îi este numele) a fost construit în Malmö cu peste o sută de ani în urmă – mai precis în 1914 și este unul din cele doar 7 roller-costere din lume, prevăzute cu un frânar, care reglează viteza de coborâre a trenulețului, astfel încât să nu-i bage chiar în boală pe pasagerii mazochiști. I se adaugă, ca atracții speciale, un coaster modern zero-G, un simulator de zbor numit Vertigo ( care te dă peste cap cu o viteză de 100 Km la oră! 😩😩😩) , precum și indrăgitul de către copii și vârstnici Himmelskibet, cel mai inalt carusel din lume.
Dar Tivoli n-a rămas încremenit în Trecut. Am consemnat (dar nu am îndraznit să intrăm!) “Villa Vendetta”, cea mai mare “casă bântuită” din Danemarca : 800 de metri pătrați, împărțiți pe 12 încăperi, în care actori distribuiți in roluri de monștri , fantome și altele asemenea lor, te fac să mori și să reinvii de câteva zeci de ori, în câteva minute!
Noi am preferat să trăim continuu și, cu ochii pe ceas pentru a nu rata prima noastră întâlnire pe tărâm danez – cu minunatul Constantin Roman, campionul Danemarcei la masaj – am trecut în revistă sumedenia de terase și restaurante ce împânzesc Parcul, oferindu-le clienților bunătăți din toate bucătăriile Pământului, în clădiri ingenios construite, cu forme absolut speciale, inspirate din diferitele colturi de lume. Mmmm! Miroase bine la Tivoli! – imi spun, trecand pe lângă un chioșc de la gemulețul căruia un vanzător bărbos vinde gofre cu cremă de vanilie.. Dar nu toti au bani pentru restaurantele piperate din Tivoli. De aceea…liber la picnic! Poți servi o gustare excelentă chiar și pregătită fiind în bucătăria ta, dar servită pe îmbietorul gazon al parcului!
Trecând apoi în revistă spațiile amenajate pentru evenimentele artistice, ne-am promis, și eu și Elena, să revenim aici la unul din concertele care se țin periodic în Tivoli, cu bilete epuizate cu muuuult-mult timp în avans. Am citit undeva, bunăoară, că de Halloween și de Anul Nou aici se fac niște evenimente grandioase! Dar nu numai. Sala de spectacole de la Tivoli este imensă și iți taie răsuflarea .
Populare sunt și showurile de la Teatrul de Pantomimă ( născut încă de la începuturile teatrului, ca o “ofertă” inspirată pentru turiștii ce nu cunoșteau încâlcita limbă daneză) , precum și reprezentanțiile Tivoly Boys Guard ( trupe de adolescenți talentati) și cele de muzică rock, cunoscute sub numele de Fredagsrock – care colorează serile de vineri ale verilor daneze. Aici se tin și concerte din Cadrul renumitului Festival de Jazz de la Copenhaga, apoi evenimentele devenite deja tradiționale , cum ar fi Friday Classic. Pe afișe veți mai gasi “Mundo Monday” – concertele ce adună muzică din toate colțurile lumii , apoi “Tuesday Tunes” dedicat evergreenurilor și melodiilor daneze , precum și “ Jazzy Wednesday”, care colorează în culori de jazz, după cum îi spune și titlul, serile de miercuri . Sâmbetele la Tivoli sunt adjudecate de Tivoli’s Big Band și de Tivoli Late Night Orchestra, la concurență cu petrecerile dansante ce îi adună în ring deopotrivă și pe profesioniști și pe amatori.
Sala de concerte din Tivoli – celebră în întreaga Danemarca – are vârsta Parcului, în 1956 primind o haină nouă, pe care o poartă și astăzi, după renovări succesive, îmbrăcând cu ea peste 1600 de spectatori. Cei ce totuși nu încap înăuntru, pot alege varianta spectaculosului “Teatru din sticlă” , construit în 1946 pe ruinele celui vechi, distrus de Hitler în timpul ocupației naziste.
Și încă ceva : la Tivoli se cântă numai live!
Elena, ca să nu uit : te invit, de Halloween, la Tivoli! Ne vom costuma în asistentele lui Dracula și-i vom da gata pe toți! 😂😂
Ei, sper că v-am convins cu pledoaria mea și mai ales cu fotografiile noastre! Este Tivoli cel mai frumos parc de distracții din lume? Este! Și să mai știți ceva : dacă ați venit la Copenhaga DOAR pentru Parcul de distracții și nu aveți unde înopta, proprietarii acestuia s-au gandit și la asta! Nu, nu vi se închiriază corturi! Tivoli deține și două hoteluri. Stați bine cu banii? Atunci vă veți putea caza la Nimb, un hotel clasic, la prețurile piperate specifice țărilor nordice. El a fost construit încă din 1909, chiar în mijlocul Grădinilor Tivoli, fiind destinat pe atunci petrecerii lunii de miere de către cuplurile proaspăt căsătorite. Dacă însă banii nu vă dau afară din casă ( dar totuși îi aveți!), optați pentru hotelul Tivoli, poziționat în imediata apropierea Parcului, de unde se pot vedea, profilate pe cerul orașului, cele mai semețe atracții ale acestuia.
Noi însă eram ceva mai atrase de întâlnirea pe care urma s-o avem la fi al de seară – prima noastră seară la Copenhaga – așa că ne-am plimbat fără niciun stres prin parcul împânzit cu verdeață, flori si oameni, chiar dacă soarele de la prânz se transformase deja într-unul cu dinti, care ciupea cu foc din cele doua turiste, venite dintr-un București sufocat de caniculă.
Comentează