Perfectul imperfect

“Oare de ce toată lumea de pe Facebook, Instagram, Tik Tok și Twitter arată mai bine, este mai bogată și mai fericită decât mine?”

Ți-ai pus vreodată această întrebare? Înainte de a da răspunsul corect, haideți să punem întrebarea corect. Pentru că lumea de pe rețelele de socializare “pare” mai frumoasă, mai bogată și mai fericită. Poate îți amintești că ți s-a întâmplat și ție să te arăți fericită pe Facebook, deși nu erai? Nu putem fi niciodată siguri de câtă realitate este în lumea virtuală.

Comparațiile nu sunt niciodată benefice, iar folosirea rețelelor de socializare în scop comparativ nu poate decât să dăuneze sănătății mentale.

Oglindă, oglinjoară

Fetele și în special adolescentele folosesc mult mai mult rețelele de socializare decât băieții. Tot ele sunt cele ce compară aspectul lor fizic cu al celorlalte, de cele mai multe ori în defavoarea lor. Băieții își compară mușchii, performanțele sportive, gadgeturile, bicicletele.

Ce se întâmplă însă cu psihicul fragil al adolescentelor când își imaginează că toate celelalte fete arată mai bine decât ele? Se pare că folosirea rețelelor sociale poate acționa ca un declanșator pentru o spirală descendentă a emoțiilor negative la fete. Ca să nu mai vorbim de faptul că orice imperfecțiune este motiv de bullying la școală.

Un studiu publicat în revista britanică “Personalitatea și diferențele individuale” a testat când perfecționismul poate afecta sănătatea mentală a adolescentelor, urmărind comportamentul a 135 de eleve de liceu din Regatul Unit cărora le-au fost măsurate dispozițiile depresive, comparația socială și aprecierea corpului (un element de imagine pozitivă care implică respect și recunoștință pentru propriul corp). Cercetătorii au descoperit la fete două tipuri de perfecționism:

• Perfecționismul rigid, care implică sentimentul că întotdeauna trebuie să fii fără niciun defect.
• Perfecționismul autocritic, care implică credința că ceilalți au cerințe prea mari de la tine, având impresia că faci tot timpul greșeli și inducându-ți un nivel ridicat de autocritică.

Tot studiile arată că 47% dintre fetele cu vârsta între 11 și 21 de ani cred că înfățișarea lor fizică contează foarte mult și le pot influența negativ, iar două treimi dintre fetele de peste 17 ani cred că nu sunt destul de drăguțe.

Ce are ea și nu am eu?

În ceea ce le privește pe femeile tinere, acestea tind să se compare nu doar cu aspectul fizic al altor persoane (deși acesta rămâne principalul subiect), dar și cu acumulările materiale – casă, mașină, haine, bijuterii, vacanțe luxoase – și mai ales cu bărbații din viața lor. Aceste femei nu se limitează să cadă în depresie și să plângă în pernă, precum adolescentele, ci ele aglomerează centrele de chirurgie estetică și cabinetele de înfrumusețare pentru proceduri repetate și uneori exagerate de transformare corporală, uitând că nu sunt numai corp. Presiunea socială pe care o resimt duce la diverse tulburări cum ar fi anxietatea, depresia, tulburări de alimentație, stimă de sine scăzută, tulburări obsesiv-compulsive. Când sentimentul de nemulțumire în ceea ce privește propria persoană este atât de copleșitor, să apelezi la un psiholog sau un psihoterapeut poate fi mai mult decât benefic, pentru că poți învăța să te accepți și să te iubești așa cum ești, fără să te mai compari cu alte persoane. Și să înțelegi că frumusețea, bogăția și fericirea de pe rețelele de socializare pot fi false, ascunzând în realitate multe răni sufletești greu de vindecat. Clinica de psihologie și psihoterapie Renia are specialiști care te pot ajuta în această problemă.

Ce e de făcut? Află de la psiholog. Cel mai bine ar fi să reduci interacțiunea cu mediul virtual. Să petreci cât mai puțin timp pe rețelele de socializare. Și să găsești în viața reală preocupări cu care să înlocuiești dopamina pe care ți-o iei când primești un like sau o inimioară.