Dragele noastre cititoare, mame, bunici sau pur și simplu, femei trecute prin viață. Vă supunem atenției voastre, începând de astăzi, scrisorile unor cititoare aflate în impas și care ni s-au adresat după un sfat. Protejându-le identitatea, transmitem mai departe, către dvs, strigătul lor de ajutor, provocându-vă la o dezbatere deschisă. Cu siguranță, experiența voastră de viață și dorința de a vă ajuta semenii vor face ca această rubrică să devină pentru multă lume, un adevărat colac de salvare. Și chiar dacă nu vom reuși decât să le transmitem părerea noastră, știți cum e: de multe ori, un sfat bun, de la un prieten, te poate scoate din cele mai încâlcite situații în care te-a vârăt viața!
Iată, pentru început, scrisoarea timisă nouă de familia Brezean, o familie de profesori care nu reușesc să gestioneze o complicată situație din categoria „conflictului între generații”. Ascultați-le OF-ul, iar apoi haideți să ne spunem părerea. Din 1000 de păreri, sigur vor ști să o aleagă pe cea mai bună!
Mulțumim anticipat, în numele familiei Brezean. Căreia de asemenea îi mulțumim, pentru încrederea de a apela la noi și la cititoarele noastre, într-o chestiune atât de delicată precum aceea pe care o traversează…
„Stimată redacție „Femeide10.ro”. Deși ceea ce ni se întâmplă nu este nici caz de adulter și nici de neînțelegere în cuplu, subiecte pe care am văzut că le-ați mai atins, și până acum,pe site-ul dumneavoastră, sperăm să luați în considerare strigătul nostru de ajutor și să încercați să ne dați un sfat, împreună cu specialiștii dumneavoastră. Suntem amândoi cadre didactice, căsătoriți de aproape 20 de ani și avem o singură fiică, pe Diana, elevă în clasa a-XII-a la un prestigios liceu din capitală. Diana este un copil foarte reușit în care am investit foarte mult. Până anul trecut eram niște părinți invidiați de toată lumea. Diana era fată cuminte, premianta clasei, se pregătea temeinic pentru a da admitere la Medicină, mă rog un copil care nu creea niciun fel de probleme sigur cu excepția costisitoarelor meditații care chinuie de altfel fiecare părinte de elev de clasa a-XII-a, dar iată că noaptea Anului Nou 2016 a însemnat pentru familia noastră începutul dezastrului. Pentru prima oară Diana a petrecut Revelionul fără noi, într-un anturaj tânăr. Tocmai împlinise 18 ani, colega ei insistase și ne-am hotărât să riscăm.
Aceasta a fost cea mai cumplită greșeală, se pare, căci noaptea aceea ne-a dat viața peste cap. Diana a făcut atunci cunoștiință cu un tânăr de 30 de ani. Mă rog, chitarist într-o formație rock, o formație obscură. Alcoolic, împătimit al jocurilor de noroc și în plus este și divorțat și plătitor de pensie alimentară. Acest Marian i-a sucit mnțile fetei noastre și din acel moment Diana s-a schimbat radical. Altele i-au devenit prioritățile, a devenit foarte distantă față de noi, școala a trecut pe planul doi, de examenul de admitere aproape că a uitat definitiv. Pleca la meditații și ajungea în altă parte. Marian parcă i-a luat mințile. Încercarea noastră de a sta de vorbă cu el, n-a avut practic niciun efect, doar că ne-a convins odată în plus cât de nepotrivit este pentru fiica noastră. Degeaba am încercat s-o readucem pe linia de plutire. Tot ce-i spuneam avea efect invers. Susținea că-l iubește enorm. Mă rog, a ajuns să ne spună că dacă ne împotrivim se aruncă de la etaj. Și cum nu sunt rare cazurile adolescenților care apelează la această soluție extremă, ne-am speriat, am încercat să n-o mai presăm, dar a trecut de atunci aproape jumătate de an și am îmbătrânit cât în zece. Nimic nu s-a schimbat, în casa noastră. Aproape că ne-am luat gândul de la a o mai vedea studentă. Discret, am tot încercat s-o convingem de greșeala pe care o face și poate că am fi continuat lupta cu destinul pe cont propriu dacă acum două săptămâni fiica noastră nu ne-ar fi mărturisit că… a rămas însărcinată. Vestea asta a căzut ca un trăznet și atunci a fost momentul când ne-am hotărât să vă scriem și să vă cerem un sfat. Primiți vă rog mulțumirile noastre de părinți, pentru vorbă bună ne veți adresa. Oare suntem singurii care trecem orin așa ceva?
Cu stimă,
Familia Brezean”
Sursă foto: pediaa.com, tusla.ie
Comentează