Bărbați de 10

“Nu cred că avem atâta nevoie să fim cuplaţi mereu la internet, Facebook, etc, ci avem mare nevoie să fim cuplaţi la Dumnezeu” – interviu cu muzicianul CĂTĂLIN TÂRCOLEA 

 

Pandemia de coronavirus – blestemul acestui an ( și, sperăm,  nu și al celui viitor!) a însemnat “dezastrul”, pentru foarte multe categorii sociale. Deși, pentru unii, activitatea profesională a fost redusă la zero, există, în fiecare domeniu, inși care – cum se spune – “au rezistat”. S-au reinventat. Au găsit modalități de a supraviețui, uneori rămânând chiar în domeniul care i-a consacrat. Realizările lor în perioada pandemiei, ar putea reprezenta “gura de oxigen” pentru pesimiștii care și-au pierdut încrederea că s-ar mai putea ridica vreodată de la pământ, acolo unde i-a trântit nenorocitul de virus ucigaș..

Unul dintre cei care, iată, marchează o victorie, chiar și în această perioadă atât de complicată, este muzicianul Cătălin Târcolea, naist, pianist, compozitor, orchestrator și producător muzical, recunoscut în istoria muzicii ca fiind primul care a introdus naiul în jazz. 

Despre cea mai proaspătă realizare a sa, ne va vorbi, în continuare,  însuși Cătălin Târcolea, în cadrul unui interviu oferit cititoarelor noastre : 

Marina Almășan : – Pentru cineva, ajuns pentru prima oară în România și care nu știe mai nimic nici despre ea și nici despre personalitățile sale, cum ar suna o carte de vizita a lui Cătălin Târcolea? 

Cătălin Târcolea : – Trăim într-o era digitală si cartea mea de vizită e reprezentată, cred, cel mai bine de site-ul meu: www.tircolea.ro 

Îmi este foarte greu, aproape imposibil să fac aprecieri despre mine, de aceea recomand cu caldură pagina mea oficiala www.tircolea.ro  şi pagina (şi cont) de pe Facebook, tastand : Catalin Tircolea. 

Ca o paranteză : îmi pare rău că YouTube mi-a desfiinţat contul, din motive de… “violation”! Nici vorbă de aşa ceva! Am înţeles că li se întâmplă multora acelaşi lucru. Este, fireşte, un abuz. Dar din păcate cei interesaţi să vadă videoclipuri cu mine nu o mai pot face. Mai sunt câteva pe site-ul meu, dar foarte puţine. Încerc să rezolv cumva această problemă. 

Marina Almășan : – Îmi pare rău pentru ceea ce ți se întâmplă și sunt sigură că problema se va rezolva cât de curând. Aș vrea să mai zăbovim asupra carierei tale :  Care au fost , din punctul tău de vedere, vârfurile sale?

Cătălin Târcolea : – Colaborarea cu compozitorul Ramon Tavernier cu care am realizat primul album de jazz din lume cu nai. “Panpipe in jazz” 1978

Colaborarea cu Rick van der Linden, celebrul leader al “Ekseption”, cu care am realizat trei albume dintre care primul “Variations”, a fost o premiera mondiala. Pentru prima data in lume s-a folosit sintetizatorul impreuna cu un nai. Sintetizatorul de la vremea respectiva (1978!), cu care s-a realizat albumul costa 100.000 $. 

Închiderea stagiunii de concerte de la Houston, SUA, cu un concert dat de Orchestra Simfonică din Houston, în care solistul concertului a fost naiul. S-au cantat, pe lângă lucrări de Bach, Rameau şi alţii şi lucrari româneşti. Totul culminând cu celebra rapsodie a lui George Enescu. Dirijorul concertului nu era nimeni altul decât celebrul Sergiu Comissionna.

Colaborarea cu celebrul compozitor Luis Bacalov, câştigător al premiului Oscar, compozitor căruia i-am interpretat temele principale ale filmului “La Tregua” (The Truce; Armistiţiul), în regia lui Fracesco Rosi, avându-l în rolul titular pe John Turturro.

Colaborarea cu firma Korg si Yamaha din Japonia. Sunete de nai samplate care au ajuns pe diverse claviaturi celebre ale firmelor menţionate mai înainte.

Crearea primului DVD cu sunete de nai samplate intitulat “The Essence of Panflute”.

Primul volum adevărat şi cuprinzător ce conţine sunete de nai ce pot fi folosite pe orice fel de claviaturi/synth/computer. O premieră mondială a genului. Practic am devenit primul muzician “virtual” al naiului. Oricine de pe planeta asta poate cânta cu “mine/muzicianul virtual”, folosind orice fel de claviatură. Produsul a fost distribuit de celebra firmă “Best Service”.

Mai sunt şi altele, dar mă opresc aici.

Marina Almășan : – Oho! Ai reușit să ne lași cu gura căscată! Îți doresc să menții tre ndul, deși vremurile sunt tare potrivnice. De fapt, îți mărturisesc că acest mini-interviu mi-a fost sugerat de faptul că, recent, în plină perioadă de pandemie ( care, știm cu toții, a lovit foarte tare în tagma voastră, a artiștilor), tu totuși ai bifat finalizarea unui proiect. Despre ce este vorba? 

Cătălin Târcolea : – Este vorba de cea mai importantă lucrare a vieții mele :  poemul simfonic “Fiul Omului”, care s-a materializat într-un album. Cel de-al douăzeci și șaselea din discografia mea.

Marina Almășan : – Felicitări! Cum ai putea descrie poemul, într-o frază? 

Cătălin Târcolea : – Un poem simfonic plin de culoare, dinamic, emoțional și cald, cu părți (picturi) lirice, epice și dramatice. 

Marina Almășan : – Ne poți dezvălui un fragment din el?

Cătălin Târcolea : – Desigur. Iată : https://vimeo.com/486400805

Marina Almășan : – Mulțumim, Cătălin! Ne bucurăm să ne numărăm printre primii tăi spectatori ! Spune-mi, te rog, cum privești ceea ce i se întâmplă Planetei, în această perioadă?

Cătălin Târcolea : – Părerea mea este cea a oricarui creştin ortodox adevărat. Păcatele noastre, ale tuturor, au ajuns la cer şi se întorc către noi şi ne strivesc. “căci nu Eu vă judec, ci faptele voastre vă judecă” (rog să fiu iertat dacă nu citez exact din evanghelie).

Noi, în loc să privim în sus, către Dumnezeu, ne privim pântecele și tot ce este mai jos de el, afundându-ne din ce în ce mai mult în grobianism, imbecilitate, lipsă de orizont.

Alungarea lui Dumnezeu din vieţile noastre are un preţ. Vedem ce se întâmplă, dar…nu credem. Dăm nişte explicaţii sterile unor întâmplări teribile şi pur şi simplu nu înţelegem că totul se datorează lipsei credinţei noastre în Dumnezeu.  Astfel s-a învârtoşat şi Faraon care, deşi a văzut atâtea minuni facute de Dumnezeu, tot nu s-a îndreptat, ci a pierit. Asta vrem şi noi prin învârtoşarea noastră? Să nu fie aşa!

 

Marina Almășan – Adâncă și deosebit de critică explicație…Am o curiozitate : tu de unde îți procuri resursele ( spirituale, firește)  pentru a supraviețui? 

Cătălin Târcolea : – Legătura mea cu Dumnezeu e foarte puternică. Nu cred că aş putea supraviețui fără El.

Marina Almășan : – Mi-e și frică să îndrăznesc să te întreb : ai și alte planuri, pentru incertul viitor?

Cătălin Târcolea : – Cu ajutorul lui Dumnezeu, vreau sa scot un album cu cele trei lucrari simfonice ale mele “Ison”. La asta lucrez momentan.

 

Marina Almășan : – Îți ținem pumnii, să marchezi o nouă reușită! Aș vrea să încheiem cu un mesaj optimist, către români. 

Cătălin Târcolea : – Sigur. E foarte normal ceea ce spui. Trebuie să gandim pozitiv. Întotdeauna. Dar cred că cel mai important, e să-L lăsăm pe Dumnezeu să intre din nou în vieţile noastre. L-am izgonit. Vezi bunăoară procentajul de atei din Scandinavia, aprox. 80%!…Franta 60-70%, etc. Sunt cifre care susţin exact ce am spus mai înainte.

Atâta vreme cât vom refuza această legătură ombilicală firească cu Creatorul nostru, vom suferi. Și din ce în ce mai rău.

Nu cred că avem atâta nevoie să fim cuplaţi mereu la internet, Facebook, etc., ci avem mare nevoie să fim cuplaţi la Dumnezeu. Şi încă cu fibră optică de cea mai mare viteză!

Ca creştin ortodox, eu am nădejde în Dumnezeu. Nu speranţă, nădejde. Speranţa nu presupune că vei şi primi ceea ce speri să primesti. Nădejdea, da. 

Deci să credem în Dumnezeu şi să avem nădejde în El!

Doamne ajută!

Marina Almășan : – Mulțumesc, Cătălin! Așa vom face!