Mă topesc după levănţică şi visez să stau dimineaţa cu nasul într-un câmp violet… Până una-alta, îmi voi face ulei de lavandă, am câteva ghivece care mă aşteaptă. Dacă aveţi un petic de grădină, puteţi să-l transformaţi într-o oază de senzualitate – cel puţin jumătate dintre parfumuri conţin levănţică. Iată cum:
– Vă recomand să transplantaţi plantele în grădină, în cel mai însorit loc, cu tot cu pământul din jurul rădăcinii. Momentul ideal pentru plantare 
este luna aprilie. Merge de minune printre trandafiri, deoarece alungă insectele şi furnicile
– Solul trebuie să fie drenat bine, nisipos, foarte puţin argilos, fără mulţi nutrienţi
– Tundeţi tufa la jumătate, la începutul lui septembrie (sau după 20 august, când aerul este respirabil şi capătă curenţi care-i plac lavandei)
– Dacă doriţi un gard viu, lăsaţi între plante minimum 25 cm, dacă vă gândiţi să aveţi tufe de lavandă, lăsaţi-le un spaţiu de un metru
– Apa: dacă ţineţi levănţica în ghiveci, trebuie udată de 3 ori pe săptămână. Dacă o aveţi în grădină, are nevoie de apă în primul an – apoi se obişnuieşte cu solul şi se echilibrează singură, este foarte rezistentă şi la secetă. Însă mai bine o udaţi cu decenţă – adică lăsaţi pământul să se usuce între două udări şi nu o înecaţi
– Uleiul de levănţică: zdrobiţi florile, le puneţi în borcan (nu rarefiat, căci doriţi o aromă intensă), le acoperiţi cu ulei de măsline şi le amestecaţi. Ţineţi la macerat o lună borcanul, închis ermetic, dar îl agitaţi cel puţin o dată pe zi. După 30 de zile strecuraţi şi ţineţi la rece.
…În rest, iubiţi florile în fiecare zi!
Comentează