Dumnezeu a așezat Norvegia în nordul Planetei, atât de aproape de teritoriul zăpezilor veșnice, încât în mintea fiecăruia din noi s-a cuibărit convingerea că în țara asta nu e niciodată soare și că oamenii săi sunt reci precum clima sa extrem de zgârcită…
Cele de mai sus nu sunt însă decât un mit. În două randuri mi-a fost Norvegia gazdă și de ambele dăți, fotografiile mele erau însorite , iar amintirile încă mai sunt populate de norvegienii aceia calzi și prietenoși, cu care am avit de a face, fie ei oficiali sau simpli oameni de rând.
Caldă și prietenoasă, aș spune chiar o prezența solară, mi-a părut și Excelența Sa, doamna Lise Kleven Grevstad, Ambasadoarea Regatului Norvegiei în România, cu care am stat la o șuetă relaxată despre țara ei, despre țara mea, despre câte ne leagă și , mai ales, despre câte încă nu știu românii despre minunata Norvegie. “ – Acest ultim aspect îl voi îndrepta eu!” – am liniștit-o pe doamna Ambasador, făcând aluzie la cartea de care mă voi apuca imediat cum mă voi întoarce din apropiata mea “expediție” la Oslo, pusă la cale cu sprijinul Ministerului de Externe al României. Și pentru că am citit încântare în ochii distinsei doamne, am profitat mișelește, propunându-i un interviu. A spus DA, și, iată, mai jos aveți ocazia să aflați lucruri noi, atât despre Norvegia, cât și despre cea care o reprezintă, în România, ca fiind diplomatul cu cel mai înalt rang, trimis de Regatul Norvegiei la București.
Marina Almășan : – Am vizitat de două ori extraordinara dvs țară și sunt curioasă dacă și dumneavoastră ați fost la fel de impresionată de țara mea, așa cum am fost eu de a dumneavoastră?
Lise Kleven Grevstad : – România este o țară minunată cu oameni extraordinari, cu o 
bogătie de resurse naturale și cu o natură splendidă. Este în același timp o țară în care se mai pot vedea încă imaginile trecutului. Să luam, spre exemplu, Bucureștiul. A te plimba prin oraș este ca și cum ai cutreiera istoria , braț la braț cu o multitudine de culturi și influențe. Dacă vrem să vedem mai mult de atât, voi spune că diferențele dintre partea sudică a țării și Transilvania, spre exemplu, sau între Transilvania și Iași, sunt uimitoare. De fapt, cred că însăși această diversitate de stiluri, de obiceiuri, de culturi și de peisaje naturale, ar putea fi cea mai uimitoare și fascinantă caracteristică a României.
Marina Almășan : – Ce frumos ne-ați caracterizat țara, vă multumesc! Am să va întreb acum ce știați despre România înainte de a ajunge aici? S-au dovedit a fi adevărate informațiile dumneavoastră?
Lise Kleven Grevstad : – Auzisem multe lucruri frumoase despre România de la colegii și prietenii mei. Iar în copilărie, auzisem și eu, firește, despre Dracula! Înainte de a ajunge aici, am început să învăț limba română. Consider ca acest lucru este deosebit de important pentru a înțelege cultura unui popor. Cu cât învățam mai mult despre România, cu atât deveneam mai curioasă. O țară marcată la început de influențele latină și slavă, iar mai apoi de cele vest-europene și orientale, toate în grade diferite și în perioade diferite de timp, ceea ce este ceva cu adevărat extraordinar. Și iar ne întoarcem la diversitatea despre care deja v-am vorbit și pe care o găsesc atât de încântătoare!
Marina Almășan : – Mă bucur că vă simțiți bine în țara noastră, dar nu pot să nu-mi manifest o curiozitate mai veche : nu v-a fost greu, oare, să începeți această “nouă viață”? Țarile noastre îmi par atât de diferite! Au , oare, ceva și în comun ?
Lise Kleven Grevstad : – În dimeniul relațiilor externe, suntem obișnuiți să începem câte o astfel de “nouă viață”. Oriunde mergi, ai nevoie de timp să te obisnuiești. Dar trebuie să recunosc că am fost foarte bine primită de toți oamenii buni și competenți din Ambasadă, ceea ce a făcut ca totul să pară mult mai ușor.
Există multe lucruri pe care România si Norvegia le au în comun. Cea mai frapantă este firește bogația resurselor naturale. Norvegia și România au amândouă, de asemenea, și câteva particularități ceva mai stranii. A fost și este în continuare o surpriză plăcută descoperirea lor , astfel încât chiar am inaugurat o serie de postări pe această temă, pe pagina de Facebook a Ambasadei. Spre exemplu, voi aveți Transfăgărășanul , iar noi avem Trollstigen. Minunatele voastre biserici din lemn ne amintesc de bisericile norvegiene Stave. Broderiile pe care le au unele din costumele voastre naționale sunt similare unora din Norvegia. Chiar și dragostea pentru drumeții este asemănătoare. Mai mult, anul acesta Norvegia și România au au echipe de fotbal care joacă în aceeași ligă – iar primul meci va fi la Oslo, în iunie, iar al doilea la București, în septembrie. Soțul meu deja a cumpărat bilete pentru primul din ele!
Dacă este să vorbim despre diferențe, cred că majoritatea dintre ele sunt legate de dihotomia culturilor latină și nordică. Dar acestea nu sunt singurele. Noi suntem cu precădere popor “de iarnă”. Ceea ce e perfect pentru jocurile olimpice de iarnă și pentru Campionatul mondial de ski, la care ne raportăm la modul cel mai serios. De fapt, avem atât de multă iarnă, încât am învățat să o iubim, de mici. Avem chiar și un cuvânt care exprimă acest lucru : koselig, ceea e înseamnă a te simți confortabil chiar și într-o noapte friguroasă de iarnă, cu lumânări arzând și șeminee.
Marina Almășan : – Deja vizualizez descrierea dumneavoastră și-mi place foarte mult, eu însămi fiind o iubitoare împătimită a iernii! Spuneți-mi, dacă un bun prieten v-ar vizita aici, în România, care vor fi locurile pe care le veți alege spre a i le arăta?
Lise Kleven Grevstad : Ambasada noastră deservește trei țari: România, Bulgaria și Republica Moldova. Am avut un program extrem de ocupat, înca de la venirea mea, in septembrie 2017, apoi când Bulgaria a deținut Președinția EU în primăvara lui 2018, și acum, când România deține Președinția EU. Și chiar dacă nu suntem membri ai EU, suntem aliniați prin acordul EEA, care ne oferă un acces egal la piața comună. Asta înseamnă că am avut multe vizite in plan politic si în Bulgaria , în 2018, și în România, în acest an. Deci timpul nu mi-a permis să explorez România cat aș fi vrut. Lăsați-mă să încep cu Bucureștiul, căci este capitala și, prin aceasta, un punct de pornire firesc. Aș 
recomanda orașul în sine, cu locuitorii săi, cu întreaga sa atmosferă, o combinație încântătoare între impetuozitatea unei zile de muncă și liniștea unei dimineți petrecută în Parcul Herăstrău. Dar pentru a cunoaște cu adevărat România trebuie să părasim Capitala, cu ale sale trafic nebun și viață agitată și să ne îndreptăm spre locuri mult mai relaxate, cum ar fi spre exemplu Muntii Carpați. Aici ne putem bucura de peisaje sălbatice, de alternanța dintre stâncile abrupte și văile adânci, de cascade și incredibile păduri, dar și de stațiunile montane, cum ar fi Sinaia, unul din locurile mele preferate. Apoi am merge la Brașov, la Sibiu, la Cluj, în medievala Sighișoara, asta ca să menționez numai câteva locuri pe care eu însămi le-am vizitat. Ar fi atâtea locuri în care aș dori să-mi duc bunul prieten de care vorbeați! În orice caz, nu-l voi lăsa să plece înainte de a vizita Delta Dunării, un alt loc nemaimpomenit!
Marina Almășan : Sunteți, într-adevăr, o călătoare împătimită și mi-aș dori ca toți străinii care ne vizitează țara să aibă pofta dumneavoastra de cunoaștere! Nu mi-ați spus nimic despre mâncarea tradițională românească! Doar este atât de diferită de cea norvegiană! Aveți vreun fel preferat de mâncare?
Lise Kleven Grevstad : Imi place să fac piața în România, pentru că legumele și fructele de aici sunt incredibile! Îmi place foarte mult și brânza românească. Mai trebuie să menționez unul din felurile de mâncare preferate : un prânz servit la Viscri, într-o fermă. Mai mult decât mielul gătit tradițional și vinul pe care l-am servit, care au fost delicioase, locul și împrejurimile mi-au reamintit că decorul și atmosfera sunt la fel de importante ca și mâncarea pe care o consumăm!
Marina Almășan : Sunteți un foarte bun povestitor, și chiar mă faceți să vizualizez tot ceea ce istorisiți! Spuneți-mi, cum obișnuiți să vă petreceți weekendurile aici, în România?
Lise Kleven Grevstad : Cred că sunt un pic “nature freak” ( obsedată de natură) . Mă relaxez în natură și încerc s-o descopăr, oriunde m-aș afla. Dacă mă aflu în București, îmi place să fac plimbări lungi sau să alerg prin Herăstrău. Dar îmi place să și cutreier orașul cu bicicleta. E uluitor câte poți descoperi, mergând cu bicicleta! Te misti repede și te poți opri ori de câte ori vezi ceva interesant!
Marina Almășan : – M-ar amuza să dau peste dumneavoastră, alergând prin Herăstrău, sau…să dați dumneavoastră peste mine, în timp ce mergeți cu bicicleta!😊. Am să vă pun acum întrebarea cu care ar fi trebuit să începem interviul: v-as ruga să ne povestiti câteva cuvinte despre dumneavoastră.
Lise Kleven Grevstad : Anul trecut, soțul meu a ieșit la pensie, după ultimul său post, acela de ambasador în Coreea de Sud si de Nord. Am o fiică și o nepoțică minunate. Soțul meu are și el doi copii și trei nepoți. Am avut norocul să am o carieră îndelungată în Externe, cu peste 15 ani petrecuți în Europa. Cu toate că am început cu Africa, am fost foarte fascinată de Europa. Am fost la post la Bruxelles, Helsinki, Lisabona, Copenhaga, Tallin și București.
Marina Almășan : Sper ca prezența în România să vă furnizeze unele dintre cele mai frumoase amintiri! …Unul din rolurile majore ale unui ambasador este acela de a-și promova țara în țara în care se află, la post. Cum i-ați descrie dumneavoastră Norvegia, unui român care nu v-a vizitat niciodată țara?
Lise Kleven Grevstad : Norvegia este în colțul celălalt al Europei, chiar înainte de Polul 
Nord. Suprafata noastră este uriașă, în special dacă este să includem și oceanele. Având doar 5,3 milioane de locuitori, deținem foarte mult spațiu. Norvegia este o țară modernă, bazată pe tehnologii moderne, dar în același timp și pe natură si suntem foarte mândri de cultura și tradițiile noastre. Societatea norvegiană este clădită pe un nivel înalt al încrederii și se caracterizează printr-un bun management al resurselor, bazat pe un consens politic.
Forma Norvegiei – alugită și îngustă – ne face să avem a doua coastă ca lungime din lume , perfectă pentru navigatie, pescuit și culturi marine. Istoria noastră este strâns legată de ocean; la fel și economia. Oceanul este pentru noi în același timp și un mod de viață, și modalitate de a trăi. 70 la sută din veniturile obținute din export provin din economia maritimă a Norvegiei. Și tot oceanul a transformat Norvegia în cel de-al doilea exportator de fructe de mare din lume. Poporul norvegian se numară printre cele mai fericite popoare din lume. La baza valorilor noastre se afla egalitatea, toleranța și drepturile omului. Natura joacă un rol deosebit de important în viețile norvegienilor. De la cele mai fragede vârste, norvegienii învață să iubească statul în aer liber, pe tot timpul anului. Fie că este vorba de drumeții prin munți, în timpul primăverii, de schiat în timpul iernii sau de mers la plajă în timpul verii, noi iubim natura, în toate formele sale variate.
Marina Almăsan : După această introducere, am să vă rog să creionați un Top 5 al celor mai interesante locuri de văzut în Norvegia. Si apoi, având în vedere că mă pregatesc să călătoresc la Oslo, același top 5 și pentru acest oraș!
Lise Kleven Grevstad : Norvegia are un relief foarte variat, cu fiorduri frumoase, nenumărați munți și o coasă extinsă. Vă recomand să mergeți într-o călătorie cu Hurtigruten, pentru a admira spectaculosul decor natural de pe coasta oceanului, dar și să navigați deasupra Cercului Arctic, pentru a vă bucura de soarele de la miezul nopții pe timpul verii, sau Luminile Nordului, iarna.
Oslo este un oraș care s-a dezvoltat extraordinar in ultimele decenii. Orașul are foarte multe lucruri de văzut, de aceea acest lucru depinde de ceea ce interesează pe fiecare individ. Voi încerca să fiu obiectivă, deși cred că a fi obiectiv e greu, atunci când cineva trebuie să vorbească despre orașul său natal. În mijlocul orașului Oslo veți descoperi superbul parc de sculpturi Vigelandsparken. Parcul conține peste 200 de sculpturi ale sculptorului norvegian Gustav Vigeland. Tot el a proiectat arhitectura parcului și este foarte fascinant să te plimbi prin acesta și să admiri sculpturile sale, dintre care cele mai cunoscute sunt “Băiatul suparat” , “Monolit” sau “Roata vieții”. Peste un milion de oameni vizitează anual acest parc.
Ekebergparken este un alt parc superb, aflat la periferia orașului. El le oferă vizitatorilor șansa de a admira frumoase opere de artă, plasate chiar în mijlocul unei naturi splendide. Statui purtând semnătura lui Dali, Rodin sau alți clasici celebri pot fi descoperite lângă instalații de sunet și lumină, create de artiști contemporani. Arta și istoria au devenit accesibile pentru fiecare. Mai mult, diversitatea parcului este utilizată în curicula școlară, ca punct de plecare pentru diferite subiecte. Un exemplu total diferit de artă integrată în peisaj, ca exemplu de data asta al unui oraș aflat într-o continuă schimbare, este Opera din Oslo. Construită de o celebră companie de arhitectura , Snøhetta, clădirea seamănă cu un ghețar care se topește într-un fiord. Este o construcție versatilă și, în completarea spectacolelor de opera, oamenii pot să se plimbe liber pe acoperișul său, bucurându-se de spectacole de muzică sau pur și simplu de soarele de afară. Multe clădiri noi spectaculoase au fost construite în ultimul deceniu, facând din Oslo un oraș interesant de vizitat, pentru cei ce doresc să admire arhitectura contemporană. Dau câteva exemple : Astrup Fearnley Museum si The Barcode project. Barcode este una din numeroasele zone ale orașului care s-a dezvoltat puternic în ultmii ani, iar astăzi freamătă prin viața sa, având multe cafenele, berării, săli de concerte și magazine de biciclete.
Casa memorială Henrik Ibsen este un alt “must” pentru turiști. Chiar dacă ești sau nu pasionat de literatură, este imposibil să nu admiri frumusețea și modernitatea acestui muzeu. Intr-un fel, el adună întreaga esență a operelor lui Ibsen, care sunt atât de actuale și astăzi, chiar dacă au fost scrise acum peste 100 de ani. Nu veți întâmpina dificultăti în a-l descoperi, căci multe dintre străzile care duc la el au pasaje din operele lui Ibsen, titrate pe caldarâm.
În fine, dar nu în ultimul rând, v-aș recomanda să vizitați trambulina de schi de la Holmenkollen. Dacă veți ajunge acolo, vizitați de asemenea Muzeul schi-ului, aflat la baza trambulinei.
Am ales doar o mică parte a obiectivelor de vizitat, dar sper ca turiștii vor gasi timp să admire vapoarele din lemn de la Viking Museum, să se plimbe prin pasajul Karl Johans, sau poate de-a lungul râului Akerselva, unde va găsi un teritoriu care a făcut cândva parte din zona industriala a orașului, iar acum a fost transformat într-un spațiu cultural. Iar anul viitor se va inaugura noul Muzeu Munch. Deci..o mulțime de lucruri de vazut!
Marina Almășan : ..iar eu sunt sigură că m voi întoarce de la Oslo cu o mulțime de amintiri ! Apropo de amintiri, care credeți că va fi cea primordială, pe care o veți lua cu dvs, atunci când veți părăsi România?
Lise Kleven Grevstad : Amintirea unui popor cald și frumos si a unei țări unice.
Marina Almășan : Așa să fie! Spuneți-mi, aveți un motto în viață?
Lise Kleven Grevstad: Carpe diem. Întotdeauna există o nouă zi, cu noi posibilități.
Marina Almășan : Sunteți, deci, un om optimist. O calitate în plus. Ce credeți, este mai greu să fii femeie sau bărbat, în zilele noastre?
Lise Kleven Grevstad: Mi-e greu să răspund la această întrebare, deoarece am crescut 
într-o tară cu un nivel ridicat al egalitătii între sexe. Pe durata întregii mele cariere am deținut funcții de conducere și în interiorul țării, și în afara ei. Activitatea mea nu a fost nici mai grea, nici mai ușoară pentru că am fost femeie. A fi femeie-ambasador îți oferă aceleași provocări și satisfacții. Este ușor și plăcut să fii ambasador în România. Sunt mândră că provin dintr-o țară cu un grad ridicat de participare al forței de muncă, atât masculină cât și feminină, indiferent că este vorbaa de politică, business sau administrație publică. Dar importantă este și participarea ambelor sexe în îndeplinirea sarcinilor vieții de zi cu zi. Barbații și femeile trebuie să împartă și plăcerile și greutățile creșterii copiilor și pe cele ale treburilor casnice. Egalitatea intre sexe are beneficii pentru fiecare și este important ca acest subiect să rămână mereu pe ordinea de zi. Avem datoria să lucrăm permanent la asigurarea unei și mai mari egalităti în drepturi, în toate domeniile.
Marina Almășan : Cu siguranță, țara noastră are de învățat de la Norvegia, si la acest capitol! V-aș pune acum niște întrebări ceva mai “personale” : ce anume vă face fericită? Ce vă întristează?
Lise Kleven Grevstad : Mă bucură să petrec timp cu familia mea, să mă bucur de natură, să mă uit la un spectacol de dans, să văd proiecte care se finalizează cu bine. Ma întristează copiii care suferă.
Marina Almășan : Care este cântecul dumneavoastra preferat? Dar cartea? Dar filmul?
Lise Kleven Grevstad : E dificil de spus – există atâtea cărți, filme sau cântece bune! Dacă e vorba de cărți, “Micul Prinț” este cartea pe care am recitit-o de cele mai multe ori. Zilele astea abia aștept să vizionez un film care se intitulează “Out Stealing Horses” și care a câștigat “Ursul de argint” anul acesta , la Berlin. Este ecranizarea romanului cu același titlu , al autorului norvegian Per Petterson . Am fost foarte impresionată cand l-
am citit. M-am bucurat să aflu că o parte din cărțile sale au fost traduse în limba romană și se pare că s-au bucurat de succes în rândul cititorilor din România. Am apucat să vă spun ca avem tineri români care studiază limba norvegiană , la Universitățile din Cluj și Iași? De fapt, publicul din România pare a manifesta un apetit crescând pentru diferitele forme artistice de exprimare norvegiene. Ambasadele țărilor nordice din Romania au debutat, anul trecut, Festivalul Filmului Nordic, iar succesul acestui eveniment ne-a întrecut așteptările. De asemenea, mi s-a spus că noua stagiune a piesei lui Ibsen “Hedda Gabler” , pusă în scenă la Teatrul Dramatic din Sibiu, a fost foarte bine primită de către public. Abia aștept s-o văd eu insămi.
Marina Almășan : Interviul nostru se apropie de final și vă mulțumesc mult pentru faprul că mi l-ați acordat. V-am răpit nu puțin din timpul dvs, extrem de ocupat! V-aș ruga, în final, să le faceți o urare cititoarelor revistei noastre online.
Lise Kleven Grevstad : Aș dori să le urez tot binele din lume, in efortul lor de a-și investi potențialul în societate, să le încurajez să fie puternice și să-și urmeze calea aleasa, indiferent care ar fi aceasta. O societate echilibrată, în care drepturile și obligațiile sunt egale pentru toți si toate vocile sunt ascultate, ne conduce într-o direcție corectă, spre beneficiul tuturor.
Comentează