În jurul lumii, călare pe…Iepuraș!

Se apropie Paștele și casele românilor au început să degaje aromă de cozonaci, chiar dacă făcuți “în captivitate”. Găinile își privesc cu nedumerire ouăle, care prind culori felurite în mâinile gospodinelor, iar oile își caută mieii prin cuptoare. De Paști, românii au respectat dintotdeauna tradiția, transformând cele câteva zile speciale din calendar într-o adevărată poveste. Anul acesta, chiar dacă restricțiile impuse de autorități vor schimba înfățișarea Paștelui din casele noastre, sărbătorile nu vor trece, suntem siguri, neobservate. Cum n-au trecut nici în celelalte țări ale lumii, fie ele de religie catolică sau ortodoxă. Multe dintre ele se laudă cu obiceiuri inedite, originale, unele făcându-ne chiar să zâmbim! Așadar, în timp ce vă pregătiți propria variantă de sărbătorire a Învierii Domnului, vă invităm într-o călătorie pe glob, cu popasuri în diferite țări ale lumii, chiar dacă unele dintre ele au încheiat deja capitolul ” Sărbători de Paști”.
Unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paşte are loc în Republica Cehă. S-au molipsit însă și Ungaria şi Slovacia. În aceste țări, potrivit tradiției, în Lunea cea mare femeile sunt plesnite cu palmele sau biciuite peste fese. Probabil în cea mai fericită zi a vieții lor, bărbaţii aruncă găleți de apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate la unul din capete cu panglici multicolore. Deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, acestea știu că este vorba doar de un simbol : astfel se spune că ele vor rămâne sănătoase şi frumoase în întreg anul în curs.

Incondeierea ouălelor este una dintre traditiile pascale de baza și în Rusia. Cea mai frecventă culoare pentru vopsirea ouălelor este, ca și la noi, roșul, el simbolizând sângele Domnului Isus Hristos. În plus, rușii obișnuiesc să spargă ouăle roșii folosind cuie, tradiția amintind de răstignirea Mântuitorului. Imediat după ce slujba de Inviere s-a încheiat, rușii servesc cina împreună cu toți membrii familiei. Cina de Paște este un festin somptuos, la care participă un număr mare de credincioși. Pe lângă multe alte delicatese, în cadrul cinei de Paști rușii servesc și o prăjitură special preparată pentru această sărbătoare, numită „kulich”.

În Finlanda, de Paști părinții se întrec în a-i îmbrăca pe copii cât mai frumos. Cei mici merg apoi să cerşească pe străzi, cu feţele mânjite cu funingine şi încălecând cozi de mătură, asemeni unor zgripțuroace. În anumite zone din vestul Finlandei, în Duminica Paștelui oamenii aprind focuri uriașe în mijlocul satului. Se spune că acest ritual ar alunga vrăjitoarele care zboară prin aer, în intervalul dintre Vinerea Mare şi Duminica Paştelui.

În Joia mare, în oraşul medieval Verges din Spania, se organizează anual un “dans al morţii”, care include şi o spectaculoasă paradă. Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje îmbrăcate în schelete, care poartă în mâini cutii pline cu cenuşă. Dansul morţii începe la miezul nopţii şi se desfăşoară timp de trei ore, uneori prelungindu-se până la primele ore ale dimineţii.

În Polonia, există o tradiție drăgălașă : dacă bărbatul – considerat a fi capul familiei – participă la prepararea pâinii tradiţionale de Paşte,

legenda locală spune că mustaţa lui va albi şi aluatul pentru pâine nu va creşte. Din acest motiv, fericitului cap de familie îi este interzis să ajute la treburile din bucătărie. Ferice de el!

Nici mai mult nici mai puțin decât 4.500 de ouă sunt folosite, în fiecare an, pe străzile orașului Haux din Franța, pentru prepararea unei omlete-gigant, cu ocazia sărbătorilor de Paști. Această omletă este

gândită să hrănească până la 1.000 de persoane şi este coaptă într-un vas uriaş, pe care “bucătarii” îl amplasează în piaţa centrală, la ora prânzului. Numărul de gură-cască este uriaș și el, chiar dacă nu toți apucă să se înfrupte din omleta-minune!

În Elveţia, de Paști, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare multicolore. Localnicii folosesc panglici colorate din hârtie, apoi flori şi ouă vopsite, pentru a-și decora fântânile respective. Această tradiţie celebrează de fapt apa, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi.

În Brazilia, Paștele subliniază odată în plus relația omului cu natura. De sărbători, florile numite Macela, care înfloresc numai în această perioadă a anului, sunt așezate la loc de cinste de către brazilieni. Ei aduc aceste flori în biserică, așteptând binecuvântarea preotului.

În Germania, tradiţia de Paști presupune aprinderea unui foc uriaș, folosind brazii de Crăciun, rămaşi din timpul iernii și păstrați bine de către stăpânii lor.

Focul este un simbol al victoriei primăverii – frumosul şi însoritul anotimp, asupra zilelor reci ale iernii, care devine astfel o simpla amintire.

Și în Australia locuitorii sărbătoresc Paștele. Iepuraşul de Paşte este cel mai popular simbol al acestei sărbători – și aceasta graţie americanilor – însă aici “iepurașul” este unul adaptat faunei, așa că oamenii preferă unul din marsupialele native, denumit Bilby (Macrotis lagotis). Pare o combinație caraghioasă dintre un șoricel, un iepuraș și tradiționalul cangur aistralian. Copiii îl adoră pe Bilby, iar producătorii de ciocolată se întrec în a face figurine cu chipul lui!

Şi Marea Britanie are o tradiţie originală pentru această sărbătoare. În timpul Festivalului Hocktide din localitatea Hungerford, poliţiştii din oraş claxonează de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi, pentru a-i chema să se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală tuturor femeilor, în schimbul unui sărut.

Apokries este o tradiție grecească de Paști, care se aseamănă cu carnavalurile catolicilor. În Atena, în ultimele două week-end-uri de Apokries, oamenii poartă diverse costumații și merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe altii cu niște bețe din plastic care chițăie și aruncând cu confettii. În Tracia și Macedonia, tinerele îmbracă un port tradițional denumit Lazarins și colindă satele, cântând piese cu o tematică religioasă.
Iată-ne în Peru. La Cuzco, vechea capitală incasă, Paștele gravitează în jurul lui “Senor de los Temblorez” ( Domnul Cutremurelor). Este interesantă atât povestea statuii Lui Hristos, cât și evenimentele ce o însoțesc. Statuia a fost, se pare, trimisă de regele Spaniei, în dorința de a-i creștina pe localnicii indieni și a fost instalată într-o biserică. Aici, din cauza fumului de la lumânări, statuia s-a închis la culoare. În timpul unui puternic cutremur, la 31 mai 1650, localnicii au scos statuia din biserică și, ca prin minune, cutremurul s-a oprit. De atunci, peruanii păstrează statuia în sufletul lor, aceasta putând fi văzută timp de fix 6 ore, în Plaza de Armas și străduțele adiacente, în Lunea Paștelui.