Fiecare dintre noi o experimenteaza la un moment dat o stare de stres, mai mare sau mai mică. De obicei, stresul apare ca raspuns al organismului la anumite schimbări : o schimbare de locuinta sau un alt loc de munca, un eveniment nefericit sau fericit , suprasolicitarea la locul de munca sau acasa, aparitia unei boli in cazul propriei persoane sau a unei persoane dragi.
Pana la un punct, efectul stresului asupra individului este unul motivational. Ajuta la mobilizarea energetica a organismului astfel incat persoana respectiva sa faca fata cu succes unei schimbari sau presiuni . Stresul cronic submineaza incet, dar sigur sanatatea intregului organism.
Iata simptomele stresului
Stresul prelungit consuma din energia organismului zi de zi. Astfel poti ajunge la epuizare si incepi sa resimti diferite tulburari, aparent inexplicabile:
– iritabilitate
– insomnie
– deprimare
– oboseala
– dificultati de atentie si concentrare
– cresterea tensiunii arteriale
– palpitatii
– dureri de cap
– infectii repetate
– scaderea sau cresterea poftei de mancare
– disconfort abdominal s.a.
Toate organele – inima, creierul, stomacul, intestinele, ficatul, pielea, sistemul imunitar – sunt in stare de alerta ca si cum s-ar pregati permanent sa infrunte acest pericol din umbra: stresul. Consecința? Aparitia unor imbolnaviri grave , cum ar fi:
– infarct miocardic
– accident vascular cerebral
- cancer
- Leucemie
- Boli autoimune
– astm
– alergii.
In conditii stresante, organismul secreta asa-numitii hormoni „de stres”: cortizol si adrenalina. Cu cat intensitatea stresului este mai mare, cu atat cortizolul si adrenalina inunda corpul. Se activeaza reactia de “lupta sau fugi”. Tensiunea arteriala, ritmul respirator si pulsul cresc. Glucoza este eliberata in sange pentru mai multa energie. In schimb, digestia, functia reproducerii si sistemul imunitar sunt puse in asteptare.
Stresul afecteaza in primul rand sistemul imunitar prin intermediul hormonilor cortizol si adrenalina. Motivul? Celulele imunitare sunt sensibile la influenta acestor hormoni, lasand organismul fara aparare. Spre exemplu, limfocitele NK (celule “natural killer”), responsabile cu distrugerea virusurilor, bacteriilor si a celulelor tumorale, sunt suprimate de cortizol. Astfel apare scaderea drastica a imunitatii in conditii de stres. In conditii de stres cronic, organismul ramas fara aparare este mai sensibil la gripa, viroze si alte infectii. In plus, ranile se vindeca mai greu. Pe termen lung, riscul unor imbolnaviri grave se mareste.
Ce avem de făcut?
Solutia este controlul sau gestionarea stresului. Iata o serie de strategii antistres:
- Relaxati-va ori de cate ori aveti timp liber
- Faceti miscare: plimbari, mers pe bicicleta, inot, tenis
- Practicati tehnici de relaxare: masaj, yoga,terapie prin arta.
- Mentineti o viata sociala activa, inconjurandu-va de oameni care va aduc bucurie.
- Optati pentru o alimentatie echilibrata si sanatoasa.
Comentează