Cine nu a spus măcar o dată că dacă un tip te tachinează înseamnă că te iubește?!? Numai eu am folosit expresia asta de 50,000 de ori cu toate că o urăsc. De mici trăim cu impresia că un băiat se comportă urât sau distant cu noi pentru că de fapt ne place.
Am o prietenă care m-a învățat o lecție super importantă – sper să o înțeleagă și ea într-un final – nu există mai multe excepții la o regulă. Obișnuia mereu să fie cufundată în 15 conversații în același timp – ceea ce eu nu înțeleg; dacă vorbești doar cu o persoană dar e cea potrivită, e suficient, așa-i?!? – sufocând pe toată lumea doar ca să mențină vii niște legături și probabil să nu se simtă singură.
Pe mine nu m-a atras niciodată un băiat care nu mă place. În schimb pe ea, de câte ori apărea o nouă cucerire (cu toate că tipul respectiv nu îi dădea nici un semn că ar plăcea-o), o atrăgea și lua rolul cuceritorului. Pe lângă faptul ca îl urmărea deja pe Facebook, Instagram, Snapchat, Whatsapp, Tumblr sau Dumnezeu mai știe ce aplicație, cel mai stupid – ea începea mereu conversațiile. Îmi era greu să îi spun că e ușor penibilă și tipii respectivi sunt doar politicoși, cel puțin așa se înțelegea din cuvintele monosilabice pe care le foloseau ca răspuns, dar într-o zi mi-am dat seama că îi făceam mai mult rău.
Ce fac fetele în situațiile astea? *ce făceam și eu*
Situația 1. Sunt prea feministe. Spre exemplu dacă ceva clar nu funcționează folosesc replici de genul: „Lasă, că se întoarce el!„, Te plăcea prea mult și s-a speriat„, „Ești prea drăguță și nu îți face față„, Nu iese cu tine pentru că e intimidat de realizările tale„, „Nu e de nasul tău”, „Probabil s-a îndrăgostit de tine” și așa mai departe. În orice caz, e VINA LUI.
Situația 2. Încurajează ceva fără viitor. Când observă că nu e reciproc sentimentul, doar de dragul fericirii temporare a bff-urilor lor le găsesc scuze băieților: „Sigur te plăcea, probabil ți-a pierdut numărul„, „Tocmai a terminat o relație serioasă, ai răbdare cu el„, sau „Nu a avut niciodată o relație serioasă, tu ești prima„, „Poate nu a avut rețea sau i-a murit pisica sau… a plecat în Narnia vreo două săptămâni„.
Adevărul e… că nu te place/iubește suficient.
Greșeala este că ascultăm poveștile din jurul nostru. Dacă o fată care a fost înșelată de mai multe ori, a reușit în cele din urmă să se reîndrăgostească și acum are o căsnicie fericită, doi copii și trei purcei – cu același tip, asta e excepția, nu regula. Regula e că dacă te înșală, nu te prețuiește suficient. Le creăm o imagine supraestimată unor oameni mizerabili doar pentru că am auzit la un moment dat de un om mizerabil care a putut cu adevărat să se schimbe. Și în loc să înțelegem că aceste povești sunt excepțiile, noi le considerăm reguli și sperăm în ceva… imposibil.
Fiți sigure, fetelor, că bărbații știu foarte bine ce vor și ce să facă ca să obțină acel lucru. Dacă greșesc o dată, îi iertați pe riscul vostru. Dacă fac aceeași greșeală – ALEGERE, de fapt – și a doua oară, nu aveți nicio șansă să fiți excepția cuiva.
Comentează