Bărbați de 10

De vorbă cu Georges Christen, cel mai puternic om de pe planetă

 

Mmmm…sunt tare necăjită!😪 Dl. Lilian Zamfiroiu, Ambasadorul României la Luxemburg și cel care, în virtutea unei prietenii ancestrale cu subsemnata, a pus serios umărul la configurarea programului nostru, tocmai mi-a redirecționat mailul prin care cei de la Oficiul National de Turism ne informează că , da, Georges Christen a acceptat să acorde un interviu Televiziunii române, dar fără nicio demonstrație practică, întrucât pentru aceasta din urmă el, de regulă , percepe sume mari de bani, undeva pe la 3000 E…
E firesc!  – îmi zic.  E zi de marți, iar marți nu numai că toate pisicile sunt negre, dar mai sunt și ceasurile rele, și uneori nu sunt numai 3!
Îi spun lui Lilian că acceptăm oricum , si că doar a sta de vorbă cu cel mai puternic om din lume ( da, despre el era vorba in corespondența noastră cu Oficiul Național de Turism din Luxemburg) este deja un mare câstig pentru noi. Cât privește demonstrația de forță – pe care oricum,  sinceră să fiu, nu contam prea mult – o voi include oricum  în filmul meu, apelând la salvatorul YouTube, unde ai șansa să găsești cam tot ce se întâmplă pe planeta noastră, nedrept turtită la capete…

…. Rulăm așadar spre Mondorf les Bains, localitatea indicată de forțosul luxemburghez , în corespondența sa cu Oficiul de Turism.  Întâlnirea urmează să aibă loc la 9,30, în fața statuii din piața centrală a Primăriei. Pentru că niciodată nu știi cum e cu traficul, de dimineața ( deși omniprezentele autostrăzi fac din acesta o adevărată plăcere) pornim cu mult  timp înainte. Lilian este extrem de punctual;  nu știu dacă acest detaliu este rezultatul influenței funcției ( funcția creează organul! 😁), în orice caz în toate aceste zile am funcționat cu totii precum un ceas elvețian! ..mă rog, luxemburghez!
..Parcurgem cei 30 de km, ca vântul. Afară este un soare arzător, se pare că am scăpat de frigul ultimelor zile și chiar ne amuzăm de faptul că toți cei din jur ne felicită pentru vremea bună pe care am prins-o! Se pare că soarele prelugit este un fenomen rar, pe aici. “După sufletul omului!” -zâmbim, încercând să găsim o explicație răsfățului meteorologic ce “ne-a fost rezervat”, se pare,  până la finalul călătoriei.
..După un traseu spintecând peisaje de un verde nebun, ajungem la Mondorf les bains. Cei ce știu limba franceză înțeleg că “les bains” înseamnă “băi”. Așadar, ne aflăm la Băile Mondorf, una din stațiunile turistice ale Luxemburgului, adresate celor ce-și doresc  tratamente balneoclimaterice. Orășelul, micuț dar cochet, este plin de hoteluri și hotelașe și , firește, de flori! De fapt, florile sunt aproape un element sine-qua-non al întregii țări: luxemburghezii le iubesc foarte mult si , de aceea, peste tot, între Municipalitate și cetățeni, aproape ca are loc o competiție : ale cui flori sunt mai frumoase, mai multe, mai ingenios prezentate. Ideea de “flori la ferestre” este, în Luxembourg, mai prezentă decât în oricare din locurile de pe pământ, vizitate de mine….În centrul orașului , micuțul nostru grup se amuză copios, întâlnind un indicator neobișnuit: o parcare în care cateva locuri sunt marcate ca fiind…pentru femei!!! Sunt cumva mai late decât celelalte? Se pare că nu! Clasăm cazul în rândul problemelor neelucidate ale Universului, ne facem poze, pe rând, lângă năstrușnicul indicator, dupa care ne reîntoarcem la oile noastre…
Bref! E 9 și 20 și de micuțul nostru grup, campat lângă o statuie metalică, alcătuită din fiare contorsionate și a cărei semnificație nu o cunoaștem, se apropie un domn imbrăcat sport, cu o alură – sportivă și ea – și cu un chip surâzător. “ -Hello, are you the journalists from Romania?”  El este!!!  Georges Chisten însuși, cel mai puternic om din lume, deținătorul a nu mai puțin de 26 de recorduri Guinness în materie de forță!!! Sub veșmintele simple, deloc ostentative, se distinge , bine împachetată, o impresionantă cantitate de mușchi. Dialogul se leagă rapid, decidem să-l purtăm în engleză, deși luxemburghezii vorbesc la fel de bine și franceza, ca să nu mai vorbim de luxemburgheza lor maternă.  Îi ofer, dintr-un început, sticla de Cotnari pregătită și …nu știu de ce, dar simt că gestul meu ne-a împrietenit mai mult și va fi în măsură să “deschidă niște uși”, inițial ferecate. “ O voi duce la portbagaj – zice – și voi lua ceva , pentru a vă face și o demonstrație!”. Iată cum vinurile de Cotnari reușesc să spulbere pesimismul zilelor de marti! Ura! Deci vom avea parte și de o demonstrație!
Ne așezăm pe soclul monumentului, care aflu că este opera lui Georges Christen și a unui bun prieten – coleg de forță! – fiind dedicată memoriei primului “cel mai puternic om din lume”, John Grun, luxemburghez și el, intrat în Cartea Recordurilor cu un secol în urmă. Ce-or mânca oamenii ăstia, de sunt atât de puternici, mă întreb, în timp ce Georges îmi explică felul în care toate barele de metal din care este confecționat acest braț uriaș, care-și încordează mușchii ( aceasta este explicația statuii!) au fost îndoite prin forța mâinilor, de catre cei doi autori.
Ne așezăm comod, la baza statuii, privind către soare și interviul începe..

Marina Almășan : – Deci…sunteți cel mai puternic om de pe planetă..
Georges Christen: – Așa s-ar zice, însă doar în unele privințe, nu chiar în toate!

Marina Almășan : – Ați fost la fel de puternic întotdeauna? Chiar și atunci când erați copil?
Georges Christen: – Nu, nu am fost mai puternic decât media, atunci când eram copil, însă am devenit ceva mai puternic pe la 15-17 ani.

Marina Almășan : – Și această forță de care dispuneți, este cumva o moștenire de familie?

Georges Christen : – Parțial. Insă explicația sa cea mai exactă este antrenamentul. Am avut , e adevărat, un tată foarte puternic, ridica greutăți chiar și la 90 de ani, dar o făcea pentru el, nu o făcea pentru spectacol, așa cum o fac eu acum.

Marina Almășan : – Și cum vă antrenați? De fapt,  mă interesează mai mult ce mâncați!
Georges Christen: – Referitor la mâncare, sunt un vegetarian foarte strict ( 😳), nu mănânc carne, nu mănânc nici pește, e o chestiune de principiu, pe care mi-am impus-o: să nu mănânc animale! Legat de antrenamente, desigur că mă antrenez în primul rând ridicând greutăți, dar fac și antrenamente specifice, legate de performanțele mele.

Marina Almășan : – Mi-ar plăcea tare mult să trag cu ochiul la un astfel de antrenament de-al dumneavoastră! Imi puteti povesti câte ceva despre primul dvs record Guinness?
Georges Christen: – Primul record Guinness a fost unul foarte ciudat, legat de îndoirea cuielor de oțel. Trebuia, pur și simplu , să îndoi, cu mâna , cuie de oțel ( scoate din buzunar cuiul de oțel, luat din portbagaj, un cui gros, cu lungimea unei palme bărbătești și mi-l arată) am îndoit 368 astfel de cuie, într-o singură oră – a fost un record facut special pentru Cartea Recordurilor – apoi am tras, cu dinții, o locomotivă, apoi am împiedicat trei avioane de agrement să-și ia zborul: aveam un avion ancorat de brațul drept, unul de cel stâng și al treilea îl țineam cu dinții! Ceva mai târziu, a venit si rândul sculpturilor din otel, pe care le-am construit, evident, cu forța mușchilor mei!

Marina Almășan : – ..și ați ajuns la 26 de recorduri Guinness! Impresionant! Si ..urmatorul record, care va fi?
Georges Christen: – Sincer, nu știu! Știu doar că nu întineresc și deci nu știu dacă voi mai fi în stare să produc recorduri!

Marina Almășan : – Vă sugerez eu un record : încercați să ridicați nivelul de trai din țara mea!😂😂😂

Georges Christen ( râde copios) – Nu știu…ar putea fi o idee!

Marina Almășan : – Am spus asta, pentru că am citit că aveți studii economice!
Georges Christen : – Da, am studiat științele economice, de fapt, am și lucrat pentru o companie de asigurări, însă  ceea ce făceam atunci era foarte diferit de ceea ce fac eu acum, ca artist.

Marina Almășan: – Nu ați mai fi fost atât de interesant pentru noi, dacă erați un simplu broker de asigurari! 😁 Știți ce vreau să vă întreb? Se știe că fiecare femeie își dorește un soț puternic! Dumneavoastră..sunteți însurat? Cum e soția dvs?

Georges Christen: – Hahaha…da…Culmea! mi-am cunoscut soția în timpul unui astfel de show, ea era o simplă spectatoare în public, s-a oferit voluntară, s-a suit pe o masă, pe care eu apoi am cărat-o cu dinții!..Iar cum , iată, am împlinit 23 de ani de când suntem împreună!

Marina Almășan: – Excelent! Și..aveți copii?
Georges Christen: – Nu, nu avem copii.

Marina Almăsan – Aha, nu aveți timpul necesar, probabil, doar calătoriți neîncetat în jurul lumii..

Georges Christen : Da, cam așa, o zi sunt aici, ziua urmatoare într-un cu totul alt loc. Imi amintesc că am fost și în România, cu 5 ani în urmă. Îmi amintesc de oamenii drăguți pe care i-am întâlnit peste tot, în țara voastră. Chiar și la aeroport, când am plecat înapoi, spre Luxemburg, oamenii se îngrămădeau să facă selfie-uri cu mine. A fost foarte frumos, a fost una din tările unde m-am simțit cel mai bine.

Marina Almășan : – Mă bucur tare mult să aud asta! Vorbiți-mi acum despre spectacolul dvs. Am citit foarte multe despre acest “Power Show” ( “Spectacol de forță”) pe care îl faceți, în diverse colțuri de lume. Ce anume se întampla în acest spectacol?
Georges Christen : – Nu fac decât să-mi pun în valoare forța, dar totul este conceput într-o manieră de divertisment. Spectacolul este foarte interactiv, cei din public pot participa – ca și in cazul femeii pe care o invit din public  pentru a o ridica apoi cu dinții, după ce respectiva se așează pe o masă – exact așa cum am făcut cu soția mea, cu mulți ani în urmă! Apoi îndoi cuie, aleg din public câte un domn corpolent, care depăsește 100 de kilograme, și-l ridic , cu ajutorul dinților…Lumea se distrează copios, totul se întâmplă cu mult umor si toți cei din sală , fie ei adulți sau copii, pot participa la demonstrațiile mele.

Marina Almășan: – …Eu nu cântaresc decât 55 de kilograme și mă gândesc că eu nu aș fi interesantă pentru show-ul dumneavoastră..
Georges Christen: – Problema mea este că nu am acum, al îndemână, o masă, pe care să va urc, pentru a vă putea ridica apoi, cu dinții, iar în absenta mesei…..e ceva mai complicat! ( râde)

Marina Almăsan: – Hahaha, ok, renunțăm! Vorbiți-mi despre proiectele dumneavoastră
viitoare!
Geirges Christen: – Proiectele mele viitoare au în vedere continuarea prezentării acestor spectacole, în diferite orașe din lume. Bunaoară, mă pregătesc acum să călătoresc în Franța, apoi in nordul Germaniei, în concluzie, sunt cam tot timpul pe drumuri.

Marina Almășan: – Vă doresc succes și…acum, am putea participa și noi la o mică părticică din show-ul dvs?
Georgesc Chisten: – Da, desigur, va voi demonstra ce pot face cu un cui de oțel! Este de fapt ceea ce am făcut pentru construirea acestei statui din spatele nostru..

Marina Almășan: – Daaaa, am înțeles că este în onoarea…
Georges Christen: – Da, în onoarea celui care, acum 100 de ani, era , și el, cel mai puternic om de pe planetă.

Marina Almășan : – Extraordinar! O țară atât de mică, dar cu oameni atât de puternici!
Georges Christen: – Da, așa se pare, poate pentru ca noi, neavând atâtea sporturi dezvoltate ( deși istoria noastră a consemnat un învingator al competiției “Tour de France”), am dorit să fim și noi primii, într-o anume direcție!

…Georges îmi arată cuiul de oțel, ii testez, prin pipăit, autenticitatea, după care i-l întind, îl înfășoară într-o bucată de țesătură moale, pentru a-și proteja mâinile, se încordează și…cuiul devine curb, în câteva secunde. Mi-l întinde victorios.

Georges Christen : – A fost ceva mai greu, din poziție șezând, dar, iată! …Dacă îndoim
mai multe astfel de cuie, poate rezulta o statuie de genul celei din spatele nostru!

Marina Almășan : – Aș putea păstra cuiul ca si suvenir?
Georges Christen : – Desigur, cu plăcere!

Marina Almășan: – Pacat ca pixul nu scrie pe oțel! V-aș fi cerut un autograf! Va mulțumesc frumos și va doresc…forță cât mai multă!

Georges Christen: – Așa să fie! EU va mulțumesc!

 

Călătorie realizată cu sprijinul M.A.E., al Ambasadei Romaniei la Luxemburg si al “Luxembourg for Tourism” ( www.visitluxembourg.com)

Mulțumim pentru ajutor Companiei Paralela 45