Un băiețel își întreabă mămica :
– De ce plângi ?
– Pentru că sunt femeie! răspunde mămica .
– Nu înțeleg, zice micuțul .
Mămica îl îmbrățișează și spune:
– Si n-ai să înțelegi niciodată …
Mai târziu, copilul își întreabă tatăl :
– De ce plânge mămica ?
-Nu știu nici eu! Toate femeile plâng fără motiv! – a fost tot ce i-a putut spune tăticul .
Devenit adult, băiatul îl întreabă pe Dumnezeu: – Doamne, de ce plâng femeile așa de usor?
Și Dumnezeu răspunde :
-Cand am facut femeia, ea trebuia să fie o ființă deosebită . l-am facut umerii destul de puternici ca să poarte pe ei toată greutatea acestei lumi și destul de moi ca să fie confortabili. I-am dat forța de a da viață și pe cea de a accepta respingerea cu care o tratează adesea proprii copii. l-am dat forța care-i permite să continue când toată lumea abandonează . Forța de a avea grijă de familie în pofida bolilor și oboselii. I-am dat sensibilitatea de a-și iubi copiii cu o dragoste necondiționată , chiar și atunci când ei o rănesc cumplit. l-am dat forța de a-și suporta soțul în căderile sale și de a-i rămâne alături cu aceeași tărie . Și , in fine, i-am dat lacrimi să plângă atunci când simte nevoia. Vezi, fiule, frumusețea unei femei nu stă în veșmintele pe care la poartă, nici in chipul ei, nici în coafură . Frumusețea unei femei stă in ochii ei. Aceasta e poarta catre inima ei locul unde se adăpostește dragostea. Și adesea lacrimile ei sunt cele prin care poti să-i zărești inima.
Comentează