Prezența mea în Marsilia a fost inundată de soare : m-am lăsat mângâiată de cel al coastei 
mediteraneene, apoi i s-a adăugat cel venit din direcția unor oameni – solari de-a dreptul și ei și care au îmbrățișat Marsilia pentru tot restul vieții sau doar pentru cei câțiva ani, cât funcția i-a adus aici. Din ultima categorie face parte și Doamna AURELIA GROSU, consulul general al României la Marsilia, o femeie în floarea vârstei, mignonă, balaie, elegantă și volubilă. Dar in primul rând “solară”. Nu cred că această caracteristică este “din cauza” sau “datorită” funcției. Cred că, în primul rând, datorită țărmului Mării Negre, unde s-a născut. Nu am cunoscut constănțean, care să nu fie deschis, pozitiv, comunicativ și mereu dornic de prieteni. Cred că li se trage de la mediul în care au crescut : cine nu și-ar dori ca marea și soarele să facă parte din decorul zilnic al copilăriei?
Trecerea de la o mare la alta, cred că a fost un pas tare incitant pentru invitata de astăzi a 
rubricii “Femei de 10” din revista noastră. Sincer, așa cum fac de obicei, înainte de a propune cuiva un interviu – fie el pt TVR , pentru Femeide10 sau pentru orice altă revistă pe unde mai public – obișnuiesc să aflu câte ceva despre persoana respectiva. Și nu doar din surse oficiale, ci si din vorbele oamenilor de rând. Vreau să fiu sigură că revista pe care o conduc nu promovează personalități “subțiri”. “- Cum e consulița asta a voastră?” – mi-am întrebat câțiva prieteni marseillezi, dar și amici de prin MAE. Primii au caracterizat-o ca fiind un om de toata isprava, energică foc și plina de inițiativă. Ceilalți mi-au lăudat-o ca pe un bun diplomat , o persoană extrem de serioasă si de agreabilă. Și atunci mi-am zis “DA, se califică!”. Și a luat naștere interviul de mai jos.
Aurelia Grosu a preluat funcția de Consul General al României la Marsilia în decembrie 2023, fiind răspunzătoare, ca diplomat, de întregul sud al Franței (Provence-Alpes-Côte d’Azur), Occitania, Corsica, Principatul Andorra și Principatul Monaco. 20 de ani de experiență se încolonează in spatele Diplomatului de carieră. Iar experiența a fost dobândită în domeniul diplomației, comunicării publice și afacerilor europene și internaționale și in urma unui șir întreg de funcții, pe care le-a onorat cu succes.
Marina Almasan: – Să vorbim mai întâi puțin despre cariera dumneavoastră. Deci, înțeleg că acum 20 de ani ați bătut la porțile MAE. După ce ați terminat… ce facultate?
Aurelia Grosu: – Am absolvit științe politice și drept și am un doctorat la SNSPA în științe politice, un master în jurnalism și științele comunicării și un master în audit financiar-contabil și consiliere economică. Mi-a plăcut să învăț și să rămân conectată cu mediul universitar. M-
am oprit destul de târziu, respectiv la finele lui 2019, când am finalizat doctoratul. Apoi în paralel am urmat o serie de programe de perfecționare profesională, la Bruxelles, Viena, Paris, inclusiv la ENA, dar și altele. Și, apoi, bineînțeles că cea mai importantă este experiența, pentru că asta a fost cea care a contat foarte mult în formarea mea ca diplomat. Primul post? Primul post în Ministerul Afacerilor Externe a fost în Centrală, unde am activat timp de aproape șapte ani. N-am plecat imediat în misiune externă din rațiuni familiale, fiul meu, care acum are 18 ani și de care sunt foarte mândră, era încă mic și era puțin mai complicat.
Marina Almășan: – Să vă trăiască! Și, după acei primi șapte ani, unde v-au trimis?
Aurelia Grosu: – În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, am lucrat o perioadă la Direcția Comunicare și Diplomație Publică și am asumat pentru o perioadă de circa 2 ani funcția de director al Direcției Comunicare și Purtător de Cuvânt. M-a ajutat foarte mult munca în această structură, pentru că mi-a permis să am acces la informație, la sinteze pe toate domeniile de acțiune ale diplomației românești, m-a ajutat să cunosc tendințele și previziunile. Făceam cumva o muncă de “traducere” a politicii externe pe înțelesul publicului larg și mi-a făcut plăcere, să lucrez cu jurnaliștii români și străini, dar și cu o serie de miniștri, secretari de stat, ambasadori.
Marina Almășan: – Și după aceea, când v-au trimis, unde v-au trimis prima oară?
Aurelia Grosu: -Trimiterea la post se face în baza unui concurs intern. Am început cu participări la acțiuni externe (conferințe, seminarii, consultări), apoi ca membru în delegații ministeriale și misiuni de scurtă durată în China, Coreea de Sud, Bruxelles… am parcurs toate etapele. Prima misiune de lungă durată a fost la Ambasada României de la Paris. La vremea respectivă aveam gradul de ministru-consilier, am lucrat cu domnul ambasador Bogdan Mazuru, apoi cu domnul ambasador Luca Niculescu. Am prins o perioadă foarte încărcată, cu multe vizite la nivel înalt, dar și perioada complexă a atentatelor teroriste. Am lucrat strict pe dosare diplomatice și am avut o perioadă foarte interesantă, pentru că am prins la Paris președinția României la Consiliul Uniunii Europene și sezonul cultural Franța-România, care a cuprins sute de evenimente culturale și economice bilaterale. În plus, am avut ocazia să reprezint România in mai multe organizații cu sediul la Paris. Apoi, trebuie să vă mai spun că eu am gestionat problematica legată de Francofonie, față de care am o mare sensibilitate.
Marina Almășan: – Chiar vroiam să vă întreb, căci văd că nu sunteți întâmplător tot în spațiul francofon.
Aurelia Grosu: – Da, încă de pe băncile școlii am fost interesată de limba franceză, de 
francofonie în general și de valorile pe care le promovează. Francofonia rămâne o comunitate internațională de cooperare în numeroase domenii, de la politic, educație până la economic, din care fac parte state care au în comun limba franceză și un set de valori pe care se angajează să le apere și să le susțină. Aș vrea să subliniez că Francofonia nu înseamnă doar Franța, ci tot spațiul francofon, statele de pe cele 5 continente, care au decis să adere la Organizația Internațională a Francofoniei, care au sau nu limba franceză ca limbă oficială, și care sunt atașate acestei forme de cooperare.
Marina Almășan: – La școală ați făcut franceza pentru că v-a plăcut profesoara?
Aurelia Grosu: – Am descoperit limba franceză în liceu. Sunt constănțeancă și am absolvit secția bilingvă franceză a Liceului George Călinescu. Acolo se găsesc bazele francezei pe care o vorbesc astăzi: în școală, mai precis în liceu. În plus, această secție avea susținerea Ambasadei Franței la București, prin acțiunea atașatului cultural, care era destul de prezent la activitățile noastre. La finalul liceului, chiar am dat niște probe după curricula franceză, deci după bacul francez. Și cred că atunci m-am îndrăgostit de limba franceză și de francofonie. La acel moment am apreciat mult modelul francez pentru abordarea critică, bazata pe argumente si gândirea organizată, într-o perioadă în care noi eram obișnuiți încă să învățăm pe dinafară comentarii. Și m-a fascinat și mai mult limba atunci când am început să citesc literatură franceză. Deși am ajuns în Franța pentru prima dată, la 30 de ani, cunoșteam foarte multe despre hexagon, am fost surprinsă să recunosc fără dificultate clădiri, monumente, chiar și străzi.
Marina Almășan: – Ați avut senzația de déjà vu, știați deja.
Aurelia Grosu: – Am avut această senzație pentru că citisem enorm de mult și învățasem foarte multe despre Franța; m-a pasionat. Dar mă interesează tot spațiul francofon. Am o sensibilitate aparte pentru continentul african, de exemplu. Este un spațiu care are un potențial de dezvoltare enorm, aflat în plină efervescență și unde se pot dezvolta multe proiecte de cooperare. După 5 ani de misiune la Ambasada de la Paris, am avut ocazia să lucrez ca expert național detașat în Organizația Internațională a Francofoniei în calitate de consilier pe lângă cabinetul Secretarului General. A reprezentat pentru mine o experiență extraordinară de 4 ani în mediul multilateral, în a doua cea mai mare organizație internațională după ONU.
Marina Almășan: – Și ați ajuns la Marsilia. Un fel de Constanța, cumva. În Marsilia v-ați întors cumva în mediul copilăriei.
Aurelia Grosu: – Într-adevăr, de când am venit aici mă simt într-un fel ca acasă, pentru că Marsilia și Constanța au foarte, foarte multe în comun.
Marina Almășan: – Nuanțați, vă rog! Ce au în comun?
Aurelia Grosu: – În primul rând, plecând de la istorie, de la vechimea acestora, atât Marsilia, 
cât și Constanța, au o istorie bogată care se întinde pe mai multe secole. Sunt importante orașe-port și, în ciuda distanței geografice, împărtășesc aceeași problematică legată de industria maritimă, navală și de comerț. Portul Constanța este cel mai mare de la Marea Neagră, jucând un rol cheie în comerțul internațional, iar Marsilia este principalul port al Franței și un nod al comerțului mediteranean. Apoi, bogăția culturală a celor două orașe, influența civilizațiilor antice, a grecilor și romanilor, vizibile și astăzi în monumentele istorice. Și să nu uităm de diversitate, ambele orașe fiind influențate de diferite culturi de-a lungul istoriei. Dacă la Constanța comunitățile de aromâni, turci, tătari au contribuit la bogăția culturală, Marsilia, la rândul său, este cunoscută pentru aceeași diversitate de culturi: nord-africani, italieni și multe altele. În al doilea rând, ambele orașe au fost binecuvântate cu frumusețea naturii, de la plajele cu nisip fin până la impresionantele priveliști de pe coasta care îți taie răsuflarea. Poate că o diferență ar fi că Marsilia are stâncile abrupte, Calanques si golfurile cu ape cristaline. Dar să nu uităm că și noi avem Cheile Dobrogei, la fel de impresionante, doar că puțin mai departe. În ceea ce privește Delta, au și ei una, Delta du Rhône, în Camargue, între Marsilia și Montpellier.
Marina Almășan: – Ce vă mai place în Marsilia, prin ce v-a cucerit?
Aurelia Grosu: – Cred că, pe lângă tot ceea ce am evocat, m-a cucerit cel mai mult diversitatea sa culturală, pe care o consider întruchiparea însăși a francofoniei. M-a cucerit și prin dinamismul său; este un oraș viu în expansiune, iar regiunea Sud, care intră în circumscripția noastră consulară, alături de regiunea Occitania și Corsica, sunt zone de o frumusețe rară și de o bogăție culturală și naturală unică. Ați reușit să vedeți Bazilica Notre-Dame de la Garde, protectoarea Marsiliei? Palatul Pharo, construit de Napoleon al III-lea pentru împărăteasa Eugenie? Vechiul port sau Corniche Kennedy? Sunt câteva din locurile minunate de aici! Ca să nu mai spun de tot ce înseamnă regiunea Sud, atunci când ieșim din Marsilia și intrăm în acele sătucuri, fiecare cu specificul și istoria sa… E o zonă minunată. Nu întâmplător au ales-o numeroși români și cred că asistăm chiar la o creștere a numărului lor.
Marina Almășan: – Frumoasa pledoarie pentru aceste locuri. Dacă ar fi să faceți un top al celor, să zicem, trei lucruri de care sunteți mândră, dintre toate cele pe care le-ați făcut aici, în Marsilia, de când sunteți consul general, cum ar arăta acesta? Îi puteți adăuga și trei dorințe, pe care le aveți pentru perioada viitoare?
Aurelia Grosu: – E întotdeauna dificil să vorbim despre noi. Eu nu obișnuiesc să vorbesc…
Marina Almășan: – Trebuie, sunteți la rubrica femeilor de zece! Și să știți că românii din comunitate v-au lăudat!
Aurelia Grosu: – Cu toată modestia, cred că primul lucru pe care am reușit să-l fac, alături de 
mica, dar foarte implicata echipă, a fost să facem astfel încât România să devină mai prezentă și mai cunoscută în regiune. Iar acum vă asigur că, dacă întrebați despre prezența românească de aici și despre România în general, oriunde, la nivelul administrației, al aleșilor locali sau în mediul de business, veți primi răspunsuri îmbucurătoare. Al doilea aspect, care decurge cumva din primul, este că toată lumea știe de existența unei misiuni diplomatice românești la Marsilia. Acest lucru s-a realizat pentru că organizăm foarte multe evenimente, suntem catalogați adesea ca cea mai dinamică misiune din zonă și suntem prezenți peste tot unde există o oportunitate pentru România. Personal nu refuz nicio invitație și particip peste tot. Cunosc astfel oameni noi și, pe oriunde mă duc, în mediul universitar, în mediul economic, acționez pentru a genera parteneriate și a deschide noi oportunități de cooperare. Sunt foarte mândră de șantierele pe care le-am deschis până în prezent, pentru că oferă multe perspective și îmi doresc foarte mult să fie continuate. De exemplu, anul trecut am organizat un important proiect în domeniul educației care a fost foarte apreciat, o Universitate de vară la care au participat 60 de profesori din România și din R. Moldova, care timp de o săptămână au participat la un program de formare și de schimburi cu omologii francezi din regiune. Era în perioada Jocurilor Olimpice, astfel încât am organizat această acțiune la Aix, într-un parteneriat cu Universitatea Aix Marseille, cea mai mare universitate francofonă din lume. Tema acestei universități de vară a fost: Valorile educației actuale în spațiul francofon. Am început de la o idee, un mic bulgăre, care a început să crească. Am reunit în jurul acestui proiect peste 10 parteneri, asociații din Franța, România, Luxemburg. TV5Monde a realizat un reportaj despre acest proiect, fiind prezentat într-un material mai larg, în deschiderea Summit-ului Francofoniei care a avut loc anul trecut la Paris în prezența a numeroși șefi de state. A fost astfel creată o dinamică de schimburi între școli și licee.
Marina Almășan: – Și locul 3, în Topul realizărilor? Locul 3? Da, și locul 3 în topul realizărilor.
Aurelia Grosu: – Locul 3 vizează sectorul economic, una dintre prioritățile importante. Am organizat deja cu succes o vizită și discuții ale conducerii Portului Constanța cu reprezentanți ai Portului Marsilia și există perspective de cooperare în curs. Vom participa anul viitor la Festivalul internațional de tradiții maritime de la Sète pentru a promova patrimoniul maritim și economic de pe malurile Mării Negre și Dunării. Avem mai multe proiecte în derulare. Și mă bucur totodată că am stimulat dorința oamenilor de a veni spre noi și de a ne prezenta proiecte. Da, cred că le-am redat oamenilor încrederea că se pot face lucruri frumoase și că primesc susținere… Dorința mea este ca aceste lucruri să continue.
Marina Almășan: – Grozav! Iar acum să nu uităm de ultima parte a provocării mele: v-am rugat să-mi enumerați 3 proiecte pentru viitorul apropiat.
Aurelia Grosu: – 1. Mai multă atenție părții economice; Intenționez să organizăm, cât mai 
rapid, un forum economic și doresc ca acesta să aibă și o componentă legată de turism și promovare. Marsilia și Nisa sunt două centre economice importante. 2. Îmi doresc să revedem înfrățirile care există între orașele noastre și să le redinamizăm, să fie cât mai active. Și 3, îmi doresc mult să inițiem mai multe proiecte pentru tineri, pentru copii românilor de aici, pentru prezervarea limbii române, a culturii și tradițiilor românești, pentru că sunt mai mult decât necesare. În spiritul promovării tradițiilor naționale, ne putem lăuda că am organizat anul acesta la Marsilia Ziua Internațională a Iei. Am adus costume românești vechi de peste 100 de ani, am invitat studenți de la Universitatea Aix-Marseille – de la secția de limba română – să le îmbrace. Tinerii au venit către noi și își doresc să fie parte din proiectele noastre, să ajute cât mai mult în relație cu România.
Marina Almășan: – Am o curiozitate: în momentul în care vă “dezbrăcați” de haina de consul general, cu ce vă umpleți timpul liber? Ce vă place să faceți? Unde vă place să mergeți să mâncați? Mergeți la plajă, alergați pe malul Mediteranei?
Aurelia Grosu: – De când sunt aici, să știți că n-am mers niciodată la plajă și nu am prea avut concediu.
Marina Almășan : – Aoleu! Asta nu e bine! Câți ani aveți de când sunteți aici?
Aurelia Grosu : – Un an și jumătate. Să știți că atunci când mi-am ales meseria aceasta, mi-am ales-o din pasiune. Chiar și ceea ce fac în afară, are o legătură cu profesia. Îmi place foarte mult să socializez, să cunosc oameni și locuri noi, sa merg în medii diferite, în comunități, în biserici. Îmi face plăcere să particip la activitățile comunității de aici, de exemplu, avem foarte mulți artiști, scriitori sau pictori, care sunt stabiliți în zonă. Imi place să fac și sport atunci când am timp. Am făcut volei când eram adolescentă și când am ocazia, îmi place să joc tenis. Îmi place să citesc…
Marina Almășan : – Să știți că în timp ce vă ascult, îmi spun în minte : “ …e o workaholică de-a noastră, noi suntem oamenii ceia fără de concedii, sau cei care se plictisesc în concedii, nu-i așa? Noi, în concedii, ne uităm pe ceas, cât mai avem până vom reîncepe să mergem la muncă?!?”
Aurelia Grosu : – Pe undeva cred ca aveti dreptate. Dar ne și amuzăm, căci nu sunt un om 
închistat. Imi place să călătoresc și am un obicei, când merg într-o altă țară: iau cu mine un album despre România și îmi place să-l las la recepție, să mă așez la o cafea și să văd oamenii răsfoindu-l si comentând. Și să știți că este o experiență foarte interesantă! Încercați! Pentru că îi veți auzi vorbind despre România. Chiar am fost surprinsă de oamenii care vorbeau între ei : “Vai, dar România este chiar o țară interesantă, poate am să merg și eu s-o văd! Oare cum se cheamă regiunea asta?”. Acum, în România turismul s-a dezvoltat, cred eu, și datorita românilor care s-au stabilit în afară și care au început să-și aducă prietenii, alți membri din familie.
Marina Almășan : – Dacă tot ați pomenit de aceștia din urmă, aveți oare un loc preferat aici, unde vă place să mergeți, dacă vă vin prieteni din țara?
Aurelia Grosu : – Îmi place foarte mult și vă recomand să mergeți la Aix-en-Provence. Este o bijuterie a Franței! Îmi plac satele de lângă, de exemplu în Baux-de-Provence, Saint-Remy-de-Provence, câmpurile de lavandă și celebrul Valensole, dar sunt multe altele: Grasse, Digne les Bains, Salon Provence. Toate aceste zone, care sunt niște bijuterii din punct de vedere istoric, reprezintă comunități foarte bine prezervate, unde viața și timpul se întâmplă altfel. Îmi plac oamenii, îmi place să vorbesc cu ei peste tot unde merg. Legat de alte locuri…De exemplu, ați vizitat Marsilia ; dacă ajungeți în zona Portului vechi, aveți Abația Sfântul Victor, fondată de românul Ioan Casian în secolul V. Francezii îi spun Jean Cassian. Este cel care a pus bazele monahismului în această zonă.
De asemenea, avem o comunitate religioasă foarte frumoasă, cu măicuțe și călugări, care se află la o mănăstire pe insula Porquerolles. Acolo vin prin rotație preoți de la mănăstirea Oaș, din Alba, din România. Părintele Iustin, care este foarte cunoscut și apreciat în România, este periodic în aceste locuri și se întâmplă aici lucruri minunate: pe lângă slujbe, pe lângă faptul că tot timpul găzduiesc români, organizează și forumuri și întâlniri între medicii români, între avocații români din Franța și din România. Sunt multe astfel de povești frumoase în zonă.
Marina Almășan : – Cu ce v-a cucerit Marsilia, din punctul de vedere gastronomic?
Aurelia Grosu : – Bucătăria tipic mediteraneană, pe bază de pește și fructe de mare. Cum îmi place foarte mult peștele, vă recomand să încercați celebra “bouillabaisse” o supa tradițională de pește din Marsilia, apoi peștii locali cu “panisses à l’aïoli”. Fiecare regiune are specificul său.
Marina Almășan : – Păi..eu cred că am cam epuizat curiozitățile mele și ma bucur mult că am reușit să-l rupem, pentru acest interviu, pe Consulul general al României la Marsilia de la treburile sale. Nu-mi rămâne decât să vă urez să rămâneți la fel de activă și să faceți lucruri minunate pentru România și pentru românii de aici. Și vă mulțumesc!
Aurelia Grosu : – Și eu vă mulțumesc!
Comentează