Bună, Codin! Ai lipsit nemotivat de la Întâlnirea live cu cititoarele (deși erai pe afiș!), căci am fi apucat să să schimbăm vorbe adevărate, nu rânduri scrise, ca acum.
Mi-ai supărat femeile de 10! Și nu neapărat prin „nevenire” (deși eu una ți-am simțit lipsa), dar prin portretul nedrept pe care l-ai făcut lor, în ultimul tău editorial. Cu talent, e drept, același talent care m-a și îndemnat să te ademenesc în apartamentul nostru virtual. Așa „vagabond” cum te dai! Dar tu nu ești un vagabond autentic. Ești un băiat inteligent și talentat, căruia banii i-au dat șansa unei vieți colorate. Nu întotdeauna însă aceștia te aduc între oamenii care trebuie. De aceea percepția ta despre lume poate fi viciată. La fel și cea despre femei. Dar sunt destui care gândesc ca tine, așa că rubrica ta are o oarecare reprezentativitate.
Află, dragul meu, că lumea reală este oleacă altfel decât o simți tu. Deși ai venit în ea (în lume, adică!) în același fel ca noi toți, adică dintre picioarele unei mame, răstignită pe un pat, într-o sală de nașteri și printre urlete care nu au nimic de a face cu zbânțuiala din cluburi sau culorile frumoase ale cocktailurilor. Pare însă că te-ai depărtat tare mult de ceea ce înseamnă o femeie, în zilele noastre. Nu mă refer la cele sculptate impecabil de către natură și având preocupări exclusiv în zonele beauty și „cum să pun mâna pe un tip cu bani”, în universul cărora intuiesc că-ți petreci o bună parte din timp. Femeile, dragul meu, cele multe, din statistici, sunt oleacă altfel. Pe umerii lor nu atârnă poșetele Louis Vuitton, ci câte o familie reală, cu probleme reale, cu pretenții reale, cu toleranță uneori zero față de limite și neputințe. Femeile astea, limitate cum le spui, interesate de flecuștețe și mărunțișuri, cum îți par ție, sunt femei care au serviciu, au soți și copii, femei care semnează zilnic condici de prezență, plătesc facturi, cară sacoșe, fac lecții cu copiii sau îi duc la stomatolog, parcurg insomniile nopții frământându-se ce să gătească mâine, de unde să ia bani să achite afterschool-ul, cum să găsească timp să-i ducă și pe bunici la RMN, și așa mai departe. Desigur că imaginea idilică a femeii moderne este alta, iar tu te hrănești, bag seama, din ea. O văd și eu, în fața ochilor, dacă mă străduiesc puțin: e frumoasă, elegantă, are un job bun, în fața calculatorului, un venit mulțumitor, la care se adaugă sau nu cel și mult mai consistent, al soțului. Locuiește într-un apartament cochet, dacă nu vilă, are mașina ei, menajeră cel puțin o dată pe săptâmână, bonă la copii, timp să frecventeze saloane de înfrumusețare și șuete „cu fetele”. Uneori este foarte cultivată și se interesează de toate cele menționate de tine. Dar marea noastră majoritate nu suntem așa, Codin. Nu avem timp de noi, decât virtual. Femeia căreia ne adresăm noi, nu e „de 10” numai pentru că e la curent cu ultimele noutăți din sport, cultură, politică, artă – așa cum spui – ci e „de 10” pentru că nu se lasă îngenuncheată de tot vârtejul de probleme cu care a încărcat-o viața. Da, de acord, sunt superficiale, în aparență, cititoarele noastre: vor să știe cum să gătească dovleceii (ca să vă bucure tot pe voi!), vor să afle cum să slăbească în doi timpi și trei mișcări (tot pentru voi, ca să nu vă fugă ochii după altele!), vor să știe cum să vă cucerească (ce-i rău în asta?), apoi cum să mențină o relație, cum să vă surprindă, de dimineața până seara, din bucătărie, până-n așternut. Nu le subestima, vagabond drăgălaș ce ești, pe femeile care sunt altfel decât cele ce-ți alunecă ție prin preajmă! Îl citesc și ele, te asigur, pe Coelho, în scurtele răgazuri între o varicelă și o curățenie de primăvară; știu mai bine decât tine chiar și politică, pentru că o simt pe pielea lor și fiecare nou ales sau tresărire legislativă le atinge în mod direct familia, bugetul, viața de zi cu zi; merg la concerte, vizitează expoziții, dar asta atunci când voi preluați, măcar pentru o oră, atribuțiile lor de menajere, bucătărese sau bone. Adică mai niciodată.
Desigur că viața complicată te îndobitocește. Dar prin asta sunt de 10 ele, femeile noastre, astea care te calcă pe tine pe bombeurile răbdării: prin aceea că nu se lasă îngenuncheate de viață. Și se ambiționează, da, chiar și cu mijloacele rudimentare ale unor articole facile, să fie în pas cu vremurile. Să se îmbrace modern, să arate bine, să se comporte înțelept în familie și în afara ei.
Și îți spun un secret: asta nu pentru ele, cum insinuezi, ci, o fac mai totdeauna pentru VOI, pentru că vă iubesc și doresc să fie așa cum vi le doriți.
Comentează