banner marshal garden
Bărbați de 10

Câte ceva despre învățământul suedez, dar și despre cum se promovează  imaginea României în Suedia, cu domnul BOGDAN POPESCU, directorul ICR Stockholm

 

   Călătoria noastră la Stockholm a fost un prilej fericit nu numai de a cutreiera un oraș atât de frumos, cât și de a ne întâlni cu români de succes care au ales să trăiască în Suedia și care fac lucruri minunate, ce se răsfrâng , până la urmă, asupra imaginii Romaniei în lume. Chiar dacă sună ușor pompos, este cât se poate de adevărat. Orice izbândă în plan profesional, marcată de un român trăitor în alt colț de lume decât țara sa, îi va face pe cei din jur să îndrepte un gând admirativ către aceasta . 

Am avut bucuria, așadar, să petrecem o seară de neuitat cu drăgălașa Amelia Ursache, designer celebru la Stockholm, apoi am stat la o tacla, pe-nserat, cu artista Dana Dragomir, cea care, cu naiul său, i-a cucerit, cu ani în urmă, pe suedezii atât de pricepuți în ale muzicii și am avut câteva frumoase intersectări și cu Ion Miler, constănțeanul care, alegând , la un moment dat, să trăiască în Suedia, a ajuns,  pas cu pas, luând-o de la “zero” în adevăratul sens al cuvântului,  fiind și marinar, și spălător de vase și chiar și coșar, să aibă propria sa afacere de succes, prin care aduce bunăstare și confort în casele suedezilor. 

Toate întâlnirile noastre cu cei de mai sus ne-au oferit nu numai plăcerea de a-i cunoaște, dar și posibilitatea de a-i inunda cu tot soiul de întrebări, legate de țara lor de adopție, de modul de viață al suedezilor, rândurile cărora le-au îngroșat ei înșiși. Și ce sursă mai bună de documentare am fi putut găsi, decât pe cineva trăitor acolo , dar care să ne vorbească în graiul nostru și “pe limba noastră” despre cele din jur, știind exact care sunt lucrurile neașteptate, ce i-ar putea interesa pe viitorii cititori ai cărții mele.

..  Dar am mai avut acolo o întâlnire cu un român de ispravă, care nu neapărat a ales el
să trăiască la Stockholm, dar o face deja de doi ani, trimis de țara sa în fruntea Institutului Cultural Român. Alături de micuța sa echipă din frumosul sediu, plasat în Orașul Vechi ( Gamla Stan), domnul director Bogdan Popescu încearcă să aducă în Stockholm spiritul României, organizând acțiuni care să îndulcească părerea suedezilor despre noi și să-i convingă, odată în plus, că România nu înseamnă nici pe departe cohortele de cerșetori romi care le-au sufocat țara, mult prea permisivă față de astfel de “oaspeți nepoftiți”. 

….Cu Bogdan Popescu ne-am cunoscut, întreținut și ..fotografiat, după ce am rătăcit copios, cot la cot cu Elena,  pe străduțele din Gamla Stan, în căutarea celei intitulată Skeppsbron. Aici, la numărul  20, într-o clădire cochetă cu aer de secolul XIX, ne-a așteptat, cu caldura specifică latinilor, directorul ICR. 

…Stăm la o cafea și privim pe fereastră apele Balticii. Ii povestim ce-am vazut până acum, ne povestește ce-a făcut pâna acum, în cei doi ani de mandat. La un moment dat, dialogul alunecă spre zona personală. Aflu că are un fiu adolescent, care, de mai bine de un an, invață aici , la Stockholm, într-o scoală suedeza obișnuită, alături de alți copii suedezi. Și…atunci mi-a venit ideea! 

Ce-ar fi ca, în interviul pe care oricum aveam de gând să i-l propun, să strecor câteva întrebări, legate de învățământul suedez, despre care am auzit atâtea lucruri frumoase? Căci cine îți poate vorbi mai bine despre școala suedeză, decât un părinte care are tangență zilnică cu ea? 

Așadar, în timpul unei frumoase plimbări prin Orașul Vechi, în care ne-a însoțit, iată ce interviu interesant am reușit! 😉

Marina Almășan : – Deși, probabil, v-ați astepta să vă întreb , în primul rând, despre acțiunile pe care le organizează ICR Stockholm, pentru a promova cultura română în Suedia, iată că trag… mai întâi spuza pe turta mea! Voi face apel la calitatea dvs de parinte de adolescent și, pentru că sunteți familiarizat – prin propria experință cu sistemul de învățământ suedez ( aveți acasă un adolescent care a fost și elev în România, iar acum, și în Suedia) am să vă pun câteva întrebări punctuale. Mai întâi, cele “de bază” : la ce vârstă merg la școală copiii suedezi, câți ani învață, câți din ei sunt obligatorii?

 

Bogdan Popescu : – Experienţa mea legată de sistemul educaţional suedez nu este foarte vastă, fiind de dată recentă, însă vă pot împărtăși cu plăcere din ceea ce am aflat până acum. Fiul meu este înscris la o școală publică suedeză din Stockholm în care învață în jur de 700 de elevi din peste 60 de țări. Este un mediu de studiu în care atenția pentru incluziune, respectul pentru diversitate, dezvoltarea armonioasă deopotrivă a aptitudinilor practice și a celor intelectuale constituie preocupările de bază. Matei a fost bine primit în școală şi nu a avut dificultăţi de integrare, deşi trecerea, la vârsta adolescenţei, de la sistemul românesc la cel suedez, nu este deloc uşoară. Un element de noutate pentru el a fost chiar structura anului şcolar care în Suedia începe la jumătatea lunii august şi se încheie undeva în jur de 10 iunie, având şi câteva vacanţe mai scurte pe lângă cele tradiţionale de iarnă şi de vară. Unele dintre aceste vacanţe au un scop precis cum este vacanţa sportivă de o săptămâna de la sfârşitul lunii februarie sau perioada de practică de două săptămâni de la începutul lunii aprilie în care elevii de cel puțin 14 ani trebuie să urmeze un program de internship la un angajator suedez pentru a se familiariza de timpuriu cu piaţa muncii.

 

Marina Almășan : – Da, am fost și eu fascinată de viața sportivă pe care o duc suedezii și înțeleg că aplecarea către mișcarea în aer liber  și sport se cultivă încă din copilărie. Mai am câteva curiozități! Este  Învățământul  suedez  majoritar de stat? Este el gratuit? Ce alte facilități le oferă statul elevilor?

 

Bogdan Popescu : – Învăţământul în Suedia este preponderent de stat şi gratuit. O serie de facilităţi le sunt acordate elevilor,  începând de la gratuitatea manualelor de studiu sau oferirea, cu titlu de împrumut, a unui laptop,  pe întreaga perioadă a studiilor. Masa de prânz, de asemenea, este oferită de către şcoală, fără costuri suplimentare din partea părinţilor, la fel ca și accesul la bibliotecă sau asistența medicală. Primăriile prin centrele culturale municipale oferă o gamă largă de servicii adresate tinerilor, cursuri de perfecţionare, facilităţi sportive, cluburi de petrecere a timpului liber. Aş adăuga că majoritatea muzeelor publice elevii au intrarea gratuită, constituind o motivaţie în plus pentru familii şi, în special, pentru cei mai tineri vizitatori, să revină de câte ori au ocazia.

Marina Almășan – Wow! Să tot înveți, în condițiile astea. Dar, spuneți-mi, modul în care este conceput învățământul suedez este asemănător cu cel românesc?

 

Bogdan Popescu : – În general, atmosfera este destul de relaxată, aș zice mai relaxată decât în România, dar exigenţele sunt ridicate. Nu există discipline privilegiate, dimpotrivă,  disciplinele care cultivă aptitudini practice precum materiale textile şi prelucrarea lemnului (woodwork), ceea ce noi numeam odinioară lucru manual, dar şi cele artistice (muzică, dans etc.) sunt bine cotate şi se studiază cu seriozitate,  în aceeaşi măsură precum ştiinţele sociale, matematica sau limba suedeză. Programa școlară este mai aplicată şi categoric mai aerisită decât în țară. Pe lângă studiul materiei predate în clasă, se urmărește și dezvoltarea unor aptitudini de cercetare, documentare, redactare de texte pe teme de actualitate precum încălzirea globală, spre exemplu, drepturile omului sau, mai nou, coronavirus. Lucrările rezultate sunt prezentate și discutate în clasă, pentru problematizare și dezvoltarea capacităţii de argumentare. Plagiatul este o problemă abordată cu seriozitate. La literatură se studiază un roman sau o piesă de teatru pe durata unui întreg semestru, se discută fiecare capitol, se analizează expresiile şi li se explică textul, elevii sunt încurajaţi să îşi spună părerea şi să discute despre părerile altora.

 

Marina Almășan : – Doamne, sper să citească acest interviu și cei care au în mană hațurile învățământului românesc! Dar , spuneți-mi, programa școlară din școlile suedeze, diferă de cea din școlile  românești? Ce materii apar în plus?

Bogdan Popescu : – Multe materii sunt similare, însă predate într-o manieră interdisciplinară, precum istoria, geografia sau religia,  aflate sub umbrela studiilor sociale, altele sunt noi precum editarea video sau programarea, la care aş adăuga materiile care pun accentul pe dezvoltarea unor abilităţi practice, precum cele menţionate anterior.

Marina Almășan : – Vorbeam mai devreme de faptul că suedezii pun mare preț pe cultura fizică. Cum arată , concret, orele de sport, în scoli?

Bogdan Popescu : – Exerciţiul şi mişcarea fizică fac parte integrantă din modul de viaţă scandinav. Aş aminti aici că, la începutul fiecărui an şcolar, elevii trebuie să treacă un test de înot, ceea ce desigur pentru un adolescent român este cu totul neobişnuit. Orientarea în natură în timpul sezonului de toamnă, finalizată, de asemenea, cu obiective de atins contra cronometru,  reprezintă o altă disciplină sportivă inedită pentru noi. În timpul anului, în şcoli se practică gimnastica, baschetul, dar şi hochei-ul,  tenisul de masă sau dansul. Practicarea sportului este încurajată nu numai în şcoală, dar şi prin investiţiile în infrastructura sportivă accesibilă practic oricui în parcuri publice sau cluburi sportive. Una dintre organizaţiile cele mai cunoscute de practicare a sportului de masă este Friskis&Svettis, pornită în anul 1978 de către suedezul Johan Holmsäter care în acest moment are în jur de 100 de asociaţii în Suedia (aprox. 500.000 de membri, ceea ce reprezintă mai mult de 5 procente din populaţia Suediei), în jur de 40 de asociaţii în Norvegia, dar este prezentă şi în alte ţări europene precum Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Franţa, Belgia etc. Este o bună ilustrare, cred, a interesului ridicat pentru sport şi mişcare în general care nu ţine cont de vârstă.

Marina Almășan : ..și e normal să fie așa! Nu degeaba se spune “mens sana in corpore sano”. N-aș vrea să încheiem totuși acest interviu, înainte de a vă oferi posibilitatea de a ne vorbi puțin despre cele mai răsunătoare  evenimente organizate , în anul care a trecut , de ICR Stockholm, sub bagheta dvs.

Bogdan Popescu : – Vă mulţumesc, în primul rând, pentru vizita la institut şi oportunitatea oferită de a vorbi despre proiectele noastre. Într-adevăr, prin eforturile susţinute ale echipei ICR încercăm să facem mai cunoscută România, creatorii şi artiştii săi valoroşi, atât în Suedia cât şi în întreg spaţiul scandinav, fiind singurul institut românesc din întreaga regiune a Europei de Nord. ICR Stockholm este partenerul multor evenimente culturale de maximă vizibilitate şi cu audienţă mare de public. Chiar zilele acestea suntem parteneri în premieră ai Festivalului Filmului Francez de la Stockholm, sprijinind proiecţia în cadrul festivalului a filmului de animaţie Călătoria fantastică a Maronei în regia Ancăi Damian. Revenind la proiectele noastre de anul trecut, sunt multe evenimentele de succes pe care le-aş putea menţiona. Aş aminti în primul rând seria de concerte organizate pe scene muzicale prestigioase în parteneriat cu ambasadele României din Suedia şi Norvegia în contextul deţinerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene. În luna ianuarie a anului trecut, am inaugurat seria de manifestări dedicate preluării președinției printr-un recital al cunoscutei naiste Dana Dragomir, acompaniată de pianistul suedez Mathias Hellberg în Sala Barocă a Muzeului de Istorie al Suediei. La începutul lunii iunie, în capitala Norvegiei, de această dată în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Norvegiei, am organizat un concert de muzică clasică deosebit de apreciat pe scena Filarmonicii din Oslo susținut de violonistul Alexandru Tomescu și de pianista Angela Drăghicescu în cadrul Stradivarius International Tour, fiind cel mai însemnat eveniment cultural susținut de ICR Stockholm în spațiul norvegian în ultimii ani. Doar câteva zile mai târziu, am marcat încheierea Preşedinției româneşti a Consiliului Uniunii Europene printr-un concert de excepţie susţinut de alţi doi artiști români de renume internațional, Eduard Stan (pian) și Remus Azoiței (vioară). Institutul nostru a sprijinit, de asemenea, în cursul anului trecut participări româneşti la cele mai importante festivaluri şi evenimente culturale din Suedia: Festivalul Internațional de Film de la Göteborg, Târgul Independent de Artă Contemporană Supermarket din Stockholm, Festivalul Culturii de la Stockholm, Târgul Internaţional de Carte de la Göteborg sau Festivalul de Animaţie
REX de la Stockholm. Am fost parteneri ai galeriei Kohta din Helsinki în organizarea primei expoziţii personale a artistului român Ion Grigorescu, în Finlanda şi, tot în spaţiul finlandez, am sprijinit participarea artistului vizual Dan Mihălțianu, în cunoscuta expoziție de grup Michael Jackson-On The Wall de la Muzeul de Artă Modernă din Espoo. Ziua Naţională a fost marcată printr-un concert inedit ce a avut loc la Filarmonica din Stockholm, într-un spaţiu deosebit de prestigios în care are loc anual ceremonia de decernare a Premiilor Nobel. Concertul a fost susţinut de una dintre cele mai îndrăgite pianiste române din tânăra generaţie, Sînziana Mircea, căreia i s-a alăturat chitarista Raisa Mihai. În contextul aniversării a 30 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în luna noiembrie, am fost coorganizatori ai conferinței intitulată „30 de ani de la căderea Cortinei de Fier: Modelând împreună viitorul Europei”, eveniment găzduit într-o locație simbolică și istorică, respectiv cea de a doua Cameră de Dezbateri a Parlamentului Suediei. În luna decembrie, ICR Stockholm a decernat Premiul Marin
Sorescu, ajuns la cea de-a 13a ediţie, un proiect de tradiţie al institutului. Ar mai fi şi alte proiecte de  derulate în cursul anului trecut care au sporit prezenţa culturală românească în acest spaţiu. Aş adăuga, spre exemplu, două proiecte derulate în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene la Stockholm: participarea noastră la Ziua Europeană a Limbilor în luna septembrie la Stockholm şi concertul de colinde tradiţionale de Crăciun ce a avut loc la  biserica St. Johannes din Stockholm.

Marina Almășan : – Oho, se pare că, în cazul echipei dvs mici, se aplică perfect sintagma “ puțini, da’ buni”! Va felicit pentru toate cele de mai sus , iar în final, haideți să creionăm un Top 5 evenimente planificate pentru 2020!

Bogdan Popescu : – Avem, în proiecţiile noastre pentru acest an, mai multe proiecte ambiţioase, unele de mare amploare, care sperăm că vor avea un impact pe măsură în mediile culturale locale. Pe lângă susţinerea filmelor româneşti la marile festivaluri de film din Suedia de la Göteborg, Stockholm sau Uppsala, avem în plan organizarea Zilelor Filmului Românesc la Stockholm şi la Oslo. Este vorba despre un weekend cu proiecţii de filme româneşti, într-un cinematograf suedez și unul norvegian, pentru a menține viu interesul publicului și al presei pentru filmul românesc. La începutul lunii aprilie, în parteneriat cu Muzeul Etnografic din Stockholm şi Muzeul Oului din Vama bucovineană, vom organiza o expoziție de ouă încondeiate din diferite regiuni ale României şi un atelier de pictură pentru copii în care vom prezenta vechile tradiţii româneşti de Paşte. Prezenţa noastră la Festivalul Culturii de la Stockholm, la jumătatea lunii august, unul din cele mai mari evenimente culturale din Suedia, a devenit una permanentă şi face parte din proiectele noastre şi anul acesta. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea poetului de limbă germană Paul Celan, născut la Cernăuți în România Mare şi, totodată, 50 de ani de la moartea sa. Paul Celan  este considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX, iar aniversarea o vom marca în parteneriat cu Institutul Goethe printr-o serie de evenimente în spaţiul suedez. Tot în acest context, aş aminti participarea românească de la Târgul de Carte de la Göteborg din luna septembrie şi atelierele de traducere româno-suedeze de la Stockholm. Nu în ultimul rând aş menţiona că anul acesta se împlinesc 100 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Finlanda, aniversare pe care dorim să o marcăm împreună cu ambasada României în Finlanda printr-un concert organizat la Helsinki.

Marina Almășan : – Sună foarte bine, ceea ce mi-ați spus! Mai că aș reveni la Stockholm, să vă aplaud de la fața locului! 😁 Vă mulțumesc pentru interviu si vă doresc succes în toate! Inclusiv în meseria de “parinte de adolescent”! Nu e ușoară deloc! 😉

Bogdan Popescu : – Va mulțumesc și eu! Aveți dreptate! 😁

 

 

Femei de 10 pe Facebook