Cu ochii pe ecran Timp liber

Când o bunică se îndrăgostește de un bunic. Concluzia : Niciodată nu e prea târziu să iubești! ( un fel de cronică de film) 

 

Eu nu sunt critic de film, dar consumator – DA! 

De aceea, atunci când mai “comit” câte o cronică de film, nu fac, de fapt, decât să-mi exprim emoțiile pe care mi le-a creat MIE, filmul respectiv. Nu e neapărat o analiză profesionistă a filmului, ci mai degrabă a impactului pe care el îl are, asupra omului de rând. Ceea ce consider că sunt. 

Astăzi vă voi recomanda un film văzut, în miez de noapte, pe Netflix, rețea la care am aderat, nu demult. Fac această recomandare, pentru că știu că multe din cititoarele revistei noastre sunt femei trecute de prima tinerețe. Iar dintre acestea, multe sunt singure. Și chiar și această din urmă categorie, mai are o “subcategorie” : cele care își doresc să nu mai fie singure, să se îndrăgostească și să reprimească, în stomacul lor,  fluturii de altădată. Acestora din urmă li se adresează, precum un îndemn încurajator, filmul “Suflete în noapte”. 

 

     Bazat pe cel mai bine vândut roman al scriitorului Kent Haruf, Our Souls at Night – film relativ nou ( 2017) , urmărește povestea lui Addie și Louis, doi vecini văduvi, care încep o neașteptată relație de dragoste. Până aici, nimic spectaculos. Ei, iată, am să vă tentez dintr-o dată, dacă vă voi spune că, în soatele celor două personaje, veți recunoaște doi titani ai cinematografiei mondiale : pe Jane Fonda și pe Robert Redford. 

Cum începe povestea? Foarte simplu, ca orice poveste din zilele noastre, în care nu mai există nici Feți Frumoși, nici prințese, nici cai înaripați și nici castele de cleștar… Acțiunea se petrece în Holt, un mic orășel din Colorado, unde Addie Moore îi face o vizită neașteptată vecinului ei, Louis Waters. Deși se învecinau de câteva decenii bune ( fiul lui Addie fusese, pe vremuri,  elev al profesorului Louis Waters) , cei doi nu interacționaseră niciodată. Și, brusc, Addie îl sună pe Louis. Motivul  este unul surprinzător : mărturisind că ultimii săi ani au fost dominați de aprige insomnii, Addie îi cere vecinului său să vină, din când în când la ea acasă și să doarmă cu ea….Din cale-afară de surprins, Louis cere un timp de gândire. Peste câteva zile, bărbatul își ia pijamaua, trece strada și intră …intr-o neașteptată poveste…

   “Sunt prea puţine filme despre oamenii în vârstă, despre cei de o seamă cu mine – a declarat Robert Redford, la Festivalul de film de la Veneția (2017) .  Mie mi se pare că viaţa însăşi este un Love Story. Iubirea nu s-a schimbat, poate este doar în criză. Apoi, întrucât am hotărât să pun capăt carierei de actor, mi-am dorit ca, înainte de a muri, să mai fac un film cu Jane, un film despre dragoste!”. 

Pentru a patra oară în cariera sa parteneră a lui Robert Redford, Jane Fonda declară, la rându-i : “Acum aproape 50 de ani, când jucam în <<Desculţ în parc>>, eram atât mândră că apar alături de bărbatul acesta frumos de lângă mine, încât atunci când toate secretarele veneau pe platou şi se minunau, Doamne, cum arată, mi se părea că nimeni nu e ca mine! Dacă vreţi să ştiţi, am făcut acest film şi pentru că am vrut să mă mai sărut o dată cu Bob (Robert Redford)!  Și vă asigur că sărută tot atât de bine! ”

….Un film cald și frumos, cu un scenariu cuminte și ușor previzibil, capabil însă să pună în valoare talentul nesfârșit al celor doi uriași actori ai omenirii. În esență : un îndemn pentru toți cei terorizați de groaza de a îmbătrâni singuri : iepurele sare de acolo, de unde nici nu te aștepți! 😉

Iar ca să vă tentez și mai mult, iată și trailerul filmului :