Bombănelile Marinei Editoriale

Avocatul părții adverse

Screenshot

    Nu, eu n-o urăsc pe Avocata aceea, care “luptă” împotriva mea și a Avocatului meu, prin instanțe și prin tranșeele televizoarelor. Scurtul editorial de astazi nu este decât un răspuns pe care îl dau acum celor care încearcă să mă întărâte, afirmând vrute  și nevrute la adresa ei, a avocatei cu pricina, făcând-o în toate felurile și încercand să mă ațâțe, să mă facă și pe mine… s-o atac, la rându-mi. Ceea ce, stați liniștiți, n-am de gand.
In primul rând, la mine referirile răutăcioase la “ambalajul” unui om,  pur și simplu, nu țin. Pentru mine nu a contat niciodată cum arată cineva ( cred că parcursul meu și al relațiilor mele pot fi o mărturie în acest sens), ci valoarea pe care o are. Profesională și umană. La cea umană nu mă refer,  de regulă, decât în cazul unor persoane pe care le cunosc foarte bine și pentru care pot baga mâna în foc. Ceea ce nu e cazul acum.

Cea profesională este însă întotdeauna vizibilă. Înțelepciunea vârstei mă ajută să apreciez valoarea profesională  și talentul unui om, chiar dacă acesta nu mi-e neapărat simpatic și chiar dacă baricadele noastre stau față-n față.  Unii poate se vor revolta : de ce vorbesc oarecum “de bine”, o persoană care “luptă” împotriva mea? 

Total greșit! Împotriva mea nu luptă în niciun caz un avocat. 

Avocatul e, până la urmă, un mercenar. El e plătit să-și apere clientul. E plătit mai bine sau mai rău, în funcție de anvergura și ambițiile acestuia din urmă, de aceea și apărarea este “mai cu aplomb” sau mai “așezată”, dar întotdeauna în favoarea clientului, poate fi el si criminal, infractor sau o scursură de om. De multe ori i-am compătimit pe avocați : a pleda pentru cineva odios sau în orice caz, care nu are dreptate, a-i susține nevinovăția sau a lupta în instanță pentru drepturile lui, pentru a-l scoate basma curată sau cu o pedeapsa cât mai blândă, cand tu știi foarte bine că dreptatea nu este deloc de partea lui, a căuta cu disperare articole de lege de care să te agăți ca să-ți construiești cumva apărarea, acționând de multe ori chiar și împotriva firii și a conștiintei tale , nu este deloc un lucru ușor. Cum e să transmiți, în instanță și în eter, minciunile cu care te îmbibă generos clientul tău, doar pentru că acesta te plătește? …Dar si mercenarii, nu-i așa? participă la războaie în care nu cred. Omoară, până la urmă,  oameni, în schimbul unor sume transferate în cont…

     Revenind la avocata in cauză, nu, eu nici măcar nu mă pot încrunta, atunci când o privesc, apărând cauza celui pe care-l reprezintă. O admir, obiectiv, pentru râvna cu care apără faptele clientului său, același, împotriva căruia, cu ceva ani în urmă și pe bani probabil la fel de mulți, lupta ca o leoaică,  pentru a-l despărți de cea care se săturase de el ( Doamne, cât de aspru o judecasem atunci pe femeia aceea si câtă dreptate îi dau astăzi! ). Atunci a caștigat. 

    Nu, nu invidiez pe nimeni pentru avocatul pe care l-a plătit să-l apere. Asta și pentru că sentimentul invidiei mi-a fost întotdeauna străin, dar mai ales pentru că Destinul mi-a scos în cale , la rându-mi, un avocat strălucit. Dacă mă întrebați în taină, voi spune : nu numai “strălucit” , ci și infinit mai bun decât mulți alții. Pentru că al meu este  și moral, și corect. Dar probabil ca fiecare om care se judecă, spune la fel despre avocatul său. 

Așa că…Trăiască avocații! …ai Lor, dar mai ales ai Noștri! Ce ne-am face fără ei? 😉

 

Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA FORAMEN + CĂRBUNE

Publicitate