Amintirile pe care mi le dezvăluie prietena mea, valiza LAMONZA sunt tare diferite. Pozele îmi arată peisaje, 
clădiri, piețe, evenimente, oameni. Fascinante sunt fotografiile care ilustreaza bulevardele celebre ale orașelor planetei. De fapt, spectacolul străzii îți permite o altă abordare a țării în care te afli. Iar astăzi ma voi fâțâi puțin pe străzile din New York….
Pășesc, așadar, pe străzile New Yorkului. Mersul pe jos, combinat pe alocuri cu metroul, nu numai că este foarte sănătos, dar îți oferă și posibilitatea să observi. Să vezi. Să înregistrezi. Să cunoști STRADA.
În New York nu ai practic cum să te rătăcești. Aici străzile nu au nume, ci numere! Bulevardele – numere mici, formate dintr-o cifră, străzile care le intersectează – numere din două cifre. Când te referi la o anume locație – obiectiv turistic, magazin, bloc de locuit etc – nu trebuie decât să indici intersecția străzilor în preajma căreia se află locul căutat de tine . Ceva de genul : Bulevardul nr. 5 colț cu strada 38.
Atât bulevardele, cât și străzile sunt paralele. Luuuungi, cât o zi de post, și cumplit de paralele, astfel încât, 
dacă te uiți în zare, artera pe care te afli ți se înfățișează în toată splendoarea ei, luuuungă-lungă și nemaipomenit de dreaptă, de parcă cineva ar fi folosit o riglă uriașă atunci când a construit-o! De o parte și de alta – clădiri semețe, preponderent zgârie nori. E și motivul pentru care, mai ales în Manhattan, străzile stau mai totdeauna tolănite la umbră. Doar când soarele a ajuns fix deasupra orașului, la miezul zilei, le mai vine și newyorkezilor în cap câte-un snop de raze..
Circulația e și ea diferită de a noastră . Străzile au , de regulă, sens unic: pe o stradă mergi într-un sens, pe cea paralelă și imediat următoare – sensul de mers este invers. Semaforul de la trecerile de pietoni are două culori : roșu și ..alb! Da, o noutate! Aici , mai peste tot, albul are rol de verde! Ne-a trebuit mult până să ajungem să rostim firesc „- Hai să trecem, că s-a făcut ..alb!”
Aproape toate colțurile de stradă sunt străjuite de nelipsitele două elemente : toneta cu hot-dogi și răcoritoare și, respectiv, tarabele cu „de toate”ale vânzătorilor de culoare, care-și desfac produsele la preț de dumping : tricouri cu „I love New York”, curele din piele „ecologica”, pălării de paie, șepci cu cozoroc imprimate cu steagul american, eșarfe și ochelari de soare,toate gravitând în jurul prețului de 5 dolari! Ne amuzăm și facem un calcul simplu : poți cumpăra o pereche de „Ray Ban” ( ghilimelele nu sunt întâmplătoare!) cu doar 5 dolari, în condițiile în care ,pentru o pâine, plătești la supermarket 5,95!
Lumea , pe stradă, este cât se poate de pestriță. Dăm la o parte turiștii ( ușor de recunoscut după grai, rucsac, atitudine și disperarea cu care fotografiază tot ce le iese în cale) și ne focusăm pe localnici. Americanii sunt relaxați, vorbăreți, total dezinhibați. Am văzut femei rubensiene tropăind fără jenă în pantaloni jenant de scurți și bărbați burtoși împachetați în tricouri mulate, dar am văzut și domni la patru ace( chiar dacă asudau pe bicicletă, ținându-și echilibrul cu câte-o servietă-diplomat) , precum și tinere moderne, având corpul lucrat, tenul îngrijit, hainele cu grijă alese, cu siguranță din magazinele de fițe de pe Fifth Avenue… Majoritatea americanilor poartă adidași și din urechi le ies fire : sunt căștile la care ascultă non stop 
muzică.
…Am văzut și destui homeless. Exact ca-n filme : arată jalnic, majoritatea sunt de culoare, stau sprijiniți de câte-o clădire impunătoare, lăbărtați pe câte- un maldăr de cartoane , scoțând la înaintare, pe câte unul din ele, povestea vieții .
Una peste alta, spectacolul străzii, la New York, este fascinant și e musai ca , odată ajuns acolo, să-ți rezervi la el un bilet, în rândul întâi!
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează