Nu cred că am văzut vreodată un loc în care să se îmbine trecutul cu prezentul și tradiționalul cu modernul, mai bine decât aici, în Strada Qianmen, în fostul hutong aflat la Sud de Piața Tian Anmen. Qianmen sau Poarta din față, are ceva ani la activ. Peste 600 la număr. În timpul dinastiilor Ming și Qing, împărații au decis să transforme Beijingul în capitala imperială a Chinei. Qianmen era, pe vremuri, una dintre cele nouă porți de acces ale orașului, iar în jurul ei a prins rădăcini una dintre cele mai dinamice zone comerciale ale acestuia. Nici Strada Wangfujing, de care v-am povestit, nu se putea compara cu renumita Qianmen!
Însă, de atunci, totul s-a schimbat, mai puțin forfota continuă, care pare că domină acest loc străvechi. După declinul ultimei dinastii imperiale, după invaziile franco-britanice, apoi cele japoneze, Strada Qianmen a suferit distrugeri masive. Se pare că numai mediul comercial a rămas în picioare în urma acestor atacuri succesive. Salvarea acestei străzi au fost Jocurile Olimpice de Vară din 2008. Aceasta a fost motivația care a schimbat atât Qianmen, cât și întreaga capitală. Numai că, aici, pe vechea stradă, transformarea este extraordinară. Strada Qianmen este faimoasă, o dată în plus datorită „Drumului imperial”, culoarul central pe care numai împăratul avea dreptul să calce. La fel ca în Orașul Interzis, toată lumea se bucură să pășească pe urmele împăraților și să se pozeze pe această alee, având în spate uriașa poartă tradițională. De aceea, este foarte greu să faci o poză fără să-ți intre cineva în cadru (fotograful nostru, Victor, a trebuit să se înarmeze cu răbdare până să fie mulțumit de imagini). Culorile vii ale porții se regăsesc peste tot prin jurul străzii, iar simbolurile specifice chinezești se pot observa, sculptate, pe fiecare clădire. De la ghizii noștri am reținut un amănunt interesant: în momentul în care edilii s-au apucat de restaurarea zonei Qianmen, au cerut ajutorul bătrânilor din zonă: foștii „locatari” au purtat zeci de dialoguri cu arhitecții, în urma cărora a fost pus pe picioare unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de restaurare. De-a lungul Qianmen-ului, sunt situate, din loc în loc, niște statui din bronz care imortalizează diferite activități, precum înveșmântarea împăratului, plimbarea cu ricșa, menestreli care cântă împăratului și multe altele. Ne-am amuzat copios, cu toții, fotografiindu-ne lângă statui în așa fel încât să pară că luam și noi parte la activitățile oamenilor de bronz ce păreau atât de vii.
Principalul element care le inspiră trecătorilor sentimentul că se află acum pe o stradă a mileniului trei, îl reprezintă brandurile cunoscute de modă, de înghețată, de bijuterii și ceasuri. Am făcut o scurtă vizită la Muzeul „Madame Tussaud’s”, replica pekineză a celebrului muzeu londonez și am admirat figurile de ceară ale marilor personalități din lume.
…..Odată încheiate obligațiile profesionale (datoria înainte de toate!), pornim în căutare de suveniruri prin păienjenișul de străduțe din jurul Qianmen-ului. Peste tot este un furnicar de oameni și cu greu reușim să rămânem grupați. O chinezoaică îmbrăcată într-un costum tradițional ne îmbie cu ceai verde la intrarea unui magazin, apoi mirosul de mâncare fierbinte ne atrage, ca un magnet, într-un mic restaurant chinezesc. Vă spun un secret! Cea mai bună mâncare se găsește în restaurantele mici, de cartier. Nu vă speriați dacă nu vedeți niciun client după ora 13, nu înseamnă că restaurantul respectiv nu este sigur. Chinezii sunt obișnuiți să mănânce masa de prânz între orele 11:30 și 13. Și noi am fost surprinși să aflăm acest lucru!
La sfârșitul zilei, după ce am cutreierat tot hutong-ul din jurul Qianmen-ului, ne-am permis să ne răsfățăm cu o înghețată Haagen Dazs, savurată în timp ce admiram tramvaiul de epocă (unicul din Beijing!) care traversa tacticos, de la un capăt la altul, pe mijlocul străzii Qianmen, plin „ochi” cu turiști.
Qianmen îmbină, în cel mai iscusit mod, trecutul cu prezentul, iar culorile vii și forfota neîncetată te încarcă cu voie bună și energie.
Comentează