Femei de 10

MARGARETA PASLARU

 

In aceea sala de cinema din Giurgiu , unde rula pentru a nu stiu cata oara ” Veronica ” , am cunoscut-o pe Margareta.

Zana concura serios rolul Directoarei severe a Caminului de Copii.
Pe atunci nu imi placea dublul-rol.
Nu concepeam ca Zorro este tot una cu barbatul cu palaria de paie rascoapta de la inceputul filmului si nici cu Guvernatorul Noului Aragon ce se impiedica in propriile-i tunici.
Veronica era Lulu Mihaescu , doar aveam aceeasi varsta , dar fara Zana povestea nu avea nici un farmec.
Imi dadeam seama ca este necesara prezenta celor mari in destinul nostru , inca firav.
Dar sa fii si exigenta si darnica , pe aceeasi pelicula , doua tipologii care pentru mine pe atunci se excludeau reciproc , era incercarea de a amesteca apa cu uleiul.
Peste ani , in saloanele de pediatrie , copiii adormeau cu basmele lui Andersen , soptite de Margareta.
Atunci m-am gandit ca e necesar sa scriu povesti , nu doar epicrize si foi de terapie , constient ca vor mai trece cateva sute de ani , pana ce o voce se va gasi sa-mi puna in unda personajele.
Dupa Revolutie am fost numit cel mai bun recitator din Ana Blandiana.
Profesorul de filosofie care m-a catalogat astfel a uitat sa precizeze ” cel mai bun din Giurgiu ” , unde probabil eram singurul si aceasta si datorita absentei totale a vreunei inzestrari spre cantec.
Fiindca ascultam ” Lasa-mi toamna pomii verzi ” , si Margareta nu-mi dadea pace.
Explozia de optimism la venirea toamnei coincidea cu o senzatie de bine pe care intotdeauna mi-a produs-o inceputul Anului Scolar , armonizat cu Debutul Celui Bisericesc , si aceasta in pofida schimbarii vremii.
Mirosul acela de ghiozdan , manuale noi si sandwich pregatit de mama , intregea reusita Margaretei de a ramane peste toamna cu toate darurile primaverii.
Studenta de la Drept stia sa isi pledeze cauza.
Fie si numai pentru trei parale oferite ei si lui Toma Caragiu , simbria rolurilor-cheie ale Operei sale.
A fost nevoie de un arhitect , adica de un vizionar in spatiu , Liviu Ciulei , ca sa regizeze la Teatrul ” Bulandra ” o asemenea intalnire.
” Gloria nu canta ” a stipulat un tanar regizor , dar ea a cantat , fie si pentru ultima data.
Si de atunci rezoneaza mereu , fara Caragiu si Bocanet , dar cu sufletele lor lalolalta , corzi intinse ale aceleiasi viori.
George Grigoriu a chemat Marea in ajutor , dand valurilor Zeita de care aveau nevoie in acest colt de lume.
Stefan Iordache si Ion Dichiseanu i-au oferit Margaretei prestanta si farmecul lor , florile efigiilor masculine.

Ileana Pop si Valeriu Lazarov au invitat-o la Televiziunea Romana unde a debutat in italiana cu o Mica Serenada , mai mica decat a lui Mozart , ” Piccolissima ” , dar enorma in mesaj , fiindca era dedicata Sportivilor ce ne reprezentau la Olimpiada de la Roma.
Daca fiecare Delegatie ar fi avut Imnul ei , cu acesta am fi meritat sa fim si purtatorii Flacarii Olimpice.
Cine stia ca ea era nepoata sculptorului care daltuise in piatra tonicitatea de granit a Discobolului din fata viitorei Arene Nationale ?
Era destul ca ne invata sa nu uitam nicicand sa iubim trandafirii , ce sunt pe acest Pamant un simbol al iubirii…

Dupa Roma , pe harta florala a urmat Cannes-ul , cu Premiul Midem si prezenta pe scena alaturi de Amalia Rodrigues , ” Regina Fadoului ” , Mireille Mathieu , ” Privighetoarea din Avignon ” , Udo Jurgens , ” Strauss-ul Pop ” , Adriano Celentano , ” Inima Italiei ” ….
Dar mai ales , acolo era Dalida , imbracata ca Margareta , in ie romaneasca , asa cum prefigura candva , vizionar , Matisse.

Urmatorul pas : Senatul Statului New Jersey recunoaste implicarea artistica si umanitara a Zanei Bune , ce descoperise alte generatii de Veronici , cu cantecele si acuarelele tarilor pe care nu le uitatsera.

Apoi , Margareta a dat totul celor care aveau nevoie , dincolo de un zambet si un refren , si de o paine si o patura.
In ” Cuierul cu Personaje ” , isi schimba vestimentatia pe scena , acompaniata de ” Romanticii ” lui Mircea Dragan.
Nimic mai firesc , cand Sufletul ramane acelasi.

Cosmin – Stefan Georgescu, Franța, iunie 2021

Surse : Wikipedia
Arhiva TVR
Radio Europa FM , ” La Radio cu Andreea Esca „

Publicitate