Eram la începuturi și “Ceaiul de la ora 5” curgea fierbinte in ceștile românilor, bucurându-le după-amiezele de joi.. Aveam deja publicul configurat și care prindea consistență de la o ediție la alta, eu însămi căpătasem curaj. Inventam rubrici neașteptate, invitam oameni spectaculoși. Pentru prima oară în istoria României, veneau, într-o emisiune de divertisment – live, în care deci se puteau întâmpla lucruri felurite! – politicienii din prima linie ai țării, personalități de top din cultură și artă. Altfel spus, se lăsau pe mâna mea – o novice jucăușă, care descifra tainele televiziunii..
Zina Dumitrescu avea și ea rubrica ei, evident, o rubrică de modă. Zina era cea mai tare, în moda, la acea vreme, iar la mine veneau mereu cei mai tari. Deși oamenii care ajung la varfuri devin, majoritatea, egoiști, răutăcioși și dornici mereu să-și spulbere “rivalii” care le-ar putea lua locul, Zina nu era așa. Îmi aducea mereu , in emisiune, câte un designer talentat, aflat la început de drum, și pe care celebra creatoare îl “lansa”, într-un fel, pe orbita modei. Înșira mereu vorbe frumoase despre respectivul, îi lauda talentul, colecția, după care aplaudam împreună cele câteva modele ale acestuia, selectate de Zina și “plimbate” prin platoul meu, de frumoasele manechine ale Casei de modă Venus. Eu eram fericită din cale-afară, odată pentru că dorința de a sprijini un om talentat făcea parte , de atunci, din ADN-ul meu, apoi pentru că respectivii îmi lăsau și mie,la plecare, câte o ținută mai specială, pe care cu bucurie o îmbrăcam la una din edițiile următoare.😁
Și uite-așa a pătruns în șifonierul meu prima ținută semnată de Liza Panait : o bluză transparentă din voal, cu frumoase aplicații florale. O păstrez și acum….Pe Liza mi-o amintesc, de parcă ieri debuta pe micul ecran, printre uriașele cești colorate ce alcătuiau decorul de atunci al “Ceaiului de la ora 5”: era mărunțică și tăcută, cu părul negru și lung, cu ochi neasemuit de frumoși. Zina a lăudat-o copios – ceea ce făcea , de fapt, cu fiecare din “lansații” săi – după care creațiile Lizei au inceput sa defileze pe scena discotecii din care ne transmiteam live producția. Nu mă pricepeam din cale-afară la modă, insă îmi trecuseră deja prin emisiune destui creatori, suficienti cât să mă opresc din răsfoitul desfășuratorului și să privesc, fermecată, ținutele gândite și realizate de tinerica Liza Panait. Ropotele de aplauze și concluziile formulate de “mama modei românești” mi-au confirmat opinia : pe scenă tocmai se născuse un talent….
A trecut de atunci, cred, un sfert de veac. În acest sfert de veac, multe din personalitățile pe care le-a adus, pe ecran “Ceaiul de la ora 5” – vârfurile de atunci ale Romaniei – s-au pierdut. Unele au urcat la stele, altele s-au rătăcit pe drum. Dintre tinerii lansați de Zina Dumitrescu, marea majoritate au ramas “croitorese” sau au migrat către alte domenii, mai profitabile, poate. Unul din numele care “a rămas” însă, este cel al Lizei Panait. Tânăra mărunțică și tăcută nu și-a trădat niciodată aplecarea către modă. Cu o modestie specifică oamenilor de valoare, Liza a inantat, încet dar sigur, într-o lume complicată, în care competiția este acerbă și în care nu poți rezista decât dacă ești din cale-afară de talentat, din cale-afară de harnic, din cale-afară de tenace. Mărunta făptură le-a adunat pe toate într-insa, confirmând proverbul potrivit căruia, esențele tari se țin în astfel de sticluțe mici. Liza și-a văzut cuminte de drum, a studiat, a muncit, si-a configurat o echipă mică dar tenace, in care oamenii săi cei mai dragi – soțul, fiicele, mai târziu chiar nepoțica – au devenit verigi de bază.
După ani, în care România a născut designeri, pe bandă rulantă, nume care au strălucit un an-doi, fiind apoi înghițite de “uitarea colectivă”, Liza Panait a devenit unul de referință. Sau, cum se spune acum, un “brand”. Colecțiile lansate anual sunt adevărate spectacole, regizate cu măiestrie, impachetate într-un veșmânt artistic deloc mai prejos decât veșmintele însele ale Lizei, cu care defilează pe podium tinere ce sunt , probabil, fiicele manechinelor din prezentarea sa de debut.
Liza lansează colecții cu temă, având cele mai generoase subiecte , majoritatea lor legate strâns de România, țara de care Lisa este iremediabil îndrăgostită și ale cărei motive au fost mereu prezente in creațiile sale. La prezentările Lizei Panait se bulucește “lumea bună” a României, se calcă în picioare jurnaliștii, se înghesuie camerele de luat vederi purtând siglele diferitelor televiziuni. Și nu numai pentru că Liza a devenit, în timp, și un excelent organizator de evenimente. Ci pentru ca , pe podium, ai ce vedea. Are ce să-ți placă!
Nu m-am mirat niciun pic , aflând că Secretariatul General al Guvernului a decis să înscrie, pe lista evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri, un show marca Liza Panait. Am fost și eu , aseară, la Palatul Bragadiru ( Liza nu coboară niciodată ștacheta locului în care-și prezintă colecțiile!) și am aplaudat, din toată inima, inspiratele ținute ale vestitului designer – colecția “Pasărea măiastră”, dedicata inegalabilei Maria Tănase. Am consemnat o frumoasă Românie, adunată în rochițe, compleuri, ținute de seară, demostrând toate că, pentru un om cu imaginație și har, folclorul românesc poate fi o excelentă și inepuizabilă sursă de idei.
Nu sunt critic de modă și nu vreau să le încalc acestora teritoriul. Nu voi spune decât : “Bravo, Liza Panait! Ești un român de 10!”
Comentează