Faptele bune mă impresionează. Ba chiar cred că, de când cu emisiunea, am căpătat și o oarecare dependență față de oamenii de 10, care împrăștie Binele în jurul lor. Mă bucur să-i descopăr, să le cunosc viața și resorturile care îi îndeamnă să facă ceea ce fac, dar mă bucur mai ales să le vorbesc celorlalți din jur, despre ei. Pentru că, din păcate, oamenii aceștia frumoși, cu suflet atât de mare, rămân de cele mai multe ori nevăzuți. Ori, este de datoria noastră, a jurnaliștilor , sa-i scoatem “la lumină”, să-i dăm ca exemplu și…să sperăm că lumea din jur va urma acest exemplu. Sau măcar că îi va înconjura cu prețuirea pe care o merita.
Despre un astfel de om și inițiativa sa de 10 am aflat zilele trecute, de la Dorin Dumitru, un bun amic cu care am dezvoltat numeroase colaborări. El mi-a vorbit despre Izabela și despre inițiativa ei, aparent măruntă, dar în esență atât de frumoasă. În 2015,împreună cu mama sa, Izabela a lansat conceptul “Atelierul de fire împletite”, din dorința de a scoate în evidență handmade -ul și de a le oferi clienților haine tricotate manual,impecabile,confortabile,călduroase și bine lucrate. Anul acesta, Izabela a intrat în legătură cu Asociața “ Taxiul Cu Bomboane” , împreună hotărând să
lanseze campania #Daruieșteocăciuliță : la fiecare comandă de căciuliță, primită de Izabela și mama sa, cele două mai croșetează încă una, pe care le-o dăruiesc copiilor cu diverse probleme, monitorizați de Roman Ion Cristian, fondatorul asociației “Taxiul Cu Bomboane”. Caciulițele sunt croșetate din merinos – un material foarte moale și călduros. “ Am luat această decizie – spune Izabela – pentru că mi-am dat seama că sunt extrem de mulți copii care nici măcar nu știu ce înseamnă lâna merinos și nu au avut niciodată o căciuliță făcută special pentru ei. Este un sentiment aparte,pe care îl regăsesc și la multe din clientele mele,faptul că eu fac ceva special pentru fiecare,le dă o senzație minunată. Și de aceeași senzație vreau să aibă parte și copiii domnului Roman”.
Campania “#Dăruieșteocăciuliță va dura pe tot parcursul sezonului friguros, înglobând în ea perioada atât de specială, a sărbatorilor de iarnă, când orice copil din lumea asta merită cate o bucurie . Iar Izabela este genul de om, aplecat spre a aduce bucurie celor din jur.
I-am mulțumit lui Dorin pentru subiectul recomandat, am mers “pe fir” și am dat de Izabela cra minunată – IZABELA COSTAN.
Marina Almășan : – Pentru început, o să te rog să-mi răspunzi la cea mai simplă întrebare cu putința : cine este Izabela Costan?
Izabela Costan : – Izabela Costan este un om simplu,cu o viață complicată. 😁 Sunt îndrăgostită de fire,de natură, de flori și de culori. Am avut o viață destul de dură, ce mi-a format caracterul pe care îl am astăzi. De-a lungul vieții am avut mai multe meserii,din care am învățat ce este bine și ce este de neacceptat,ce pot face și ce nu pot face. Pasiunea pentru tricotat o am din copilărie, de când am reușit să țin andrelele în mână. Luată de valul vieții,am avut o perioadă în care mi-am abandonat pasiunea,până într-o zi în care m-am trezit că nu mai aveam pentru a putea supraviețui, decât un croșet și câteva gheme de lână. Și așa a început povestea Atelierului de fire împletite. 😊
Marina Almășan : – Sună a o istorie din categoria “viața bate filmul”. Întotdeauna m-au fascinat poveștile din spatele unor afaceri. Spune-mi, Izabela, este greu, ca femeie, să răzbești în lumea afacerilor? Cum s-a schimbat viața ta, după ce ați pus pe picioare, tu și mama, “Atelierul de fire împletite”?
Izabela Costan : – Ca femeie în lumea afacerilor,din punctul meu de vedere nu mi se pare foarte complicat,atâta timp cât ești serioasă, îți cunoști domeniul foarte bine și nu te lași înfrântă de primele eșecuri,poți avea succes,fără să te raportezi la ceilalți din jurul tău. Totuși, eu nu cred că mie mi se potrivește termenul de antreprenor, deoarece nu am o afacere în adevăratul sens al cuvântului, nu am nici măcar un magazin și nici nu cunosc toate greutățile celor ce gestionează afaceri și au și responsabilitatea angajaților.
Eu am doar un talent,o dragoste pentru frumos și o atracție nemărginită pentru povești. Și exact asta facem noi în Atelierul nostru,împletim povești, nu simple haine.
Marina Almășan : – Ce metaforă frumoasă! Cum s-a schimbat viața ta, după ce ați pus pe picioare, tu și mama, “Atelierul de fire împletite”?
Izabela Costan : – După ce am lansat Atelierul, schimbările în viața noastră nu au fost foarte vizibile,pentru că nu știam cum să-mi pun în valoare munca. De la început eu m-am ocupat cam de toată activitatea Atelierului,rămânând în sarcina mamei să se ocupe de creație. Eu mă ocup de promovare pe social-media, de atragerea și menținerea clienților, eu caut și cumpăr materie primă cât mai frumoasă, livrez produsele finisate, personal în București,eu încerc să creez conținut cât mai atractiv și printre toate acestea mai lucrez și câte o comandă. 😁 Dar tot ce am descris până acum,am învățat singură și inevitabil am făcut greșeli, ce au fost scumpe la plată, astfel încât abia recent munca mea a început să dea roade și vizibilitatea noastră să fie suficient de bună încât să-mi permit să abandonez orice altă activitate și să mă concentrez exclusiv asupra Atelierului. Dar din acest punct,în care Atelierul a început să se ridice,pot să spun că viața noastră s-a schimbat în bine,având posibilitatea de-a petrece mai mult timp împreună și de-a face ce ne place cel mai mult.
Marina Almășan : – Mi se pare foarte drăguță ideea de a se uni, într-o afacere, mama cu fiica! De unde ideea Campaniei “Dăruiește o căciuliță”? Îți placea sa primești cadouri când erai mică? Îți mai amintești cel mai frumos dar, primit în copilărie?
Izabela Costan : – Ideea campaniei a apărut într-o zi,când mi-am adus aminte că în iarna 2015,caciulițele ne-au
ajutat să supraviețuim și să ne putem întreține în continuare cățeii și pisicile salvate(da,avem 14 căței și 18 pisici,toți salvați din situații disperate). Aducându-mi aminte acest lucru,am realizat că aceste căciulițe pot aduce sentimente frumoase și uneori pot vindeca dureri sufletești. În ceea ce privește darul copilăriei mele, eu am fost crescută doar de mama,am trăit toată viața doar noi două împreună și a avut mereu grijă să nu-mi lipsească nimic,să mă crească frumos și să-mi ofere o educație solidă,astfel încât ideea de cadou,pentru mine are o altă semnificație. Dar ca să răspund la întrebare, nu, nu-mi plăcea și nu-mi place nici acum să primesc cadouri,nici de la oameni străini și nici de la cunoscuți.
Pentru mine cadou înseamnă doar ce primesc de la mama mea, dar având în vedere că mereu primesc ceva de la ea, nici nu mai percep ca fiind cadou, ci ca pe ceva normal și firesc.😁 Iar cel mai frumos cadou primit de la mama mea, tin minte că a fost prima păpușă Barbie,de unde mi s-a declanșat și pasiunea pentru tricotat.
Marina Almășan : – Iată ce poveste emoționantă se ascunde în spatele inițiativei voastre! Spune-mi, Izabela, de ce simt, oare, oamenii nevoia să facă fapte bune?
Izabela Costan : – Nu-mi place să vorbesc în numele nimănui, așa că nu pot avea un răspuns la întrebarea : de ce fac oamenii fapte bune, dar pot să spun de ce încerc să le fac eu. Eu îmi dau silința să schimb în jurul meu ceva rău în ceva bun,în primul rând pentru că știu cum este să fi la pământ, să fi în cel mai jos punct din viața ta și să nu primești ajutor de nici unde sau dacă îl primești, prețul plătit să fie nejustificat de mare. Din acest motiv atunci când m-am ridicat,mi-am promis mie că nu voi întoarce niciodată privirea de la cel ce suferă și voi încerca să schimb ceva,după puterile mele.
Marina Almășan : – …și te felicit din suflet pentru ceea ce faci! Vorbește-mi despre căciulițele tale fermecate?😊
Izabela Costan : – Căciulițele mele croșetate sunt magice în primul rând pentru faptul că au povestea lor personală, ce începe cu un simplu fir,ce ajunge să se transforme într-un lucru util și frumos. Le croșetez din fire de merinos,material ce este perfect pentru îndepărtarea frigului și am grijă să le fac în culori cât mai frumoase,pentru a avea și un rol emoțional nu doar fizic.
Marina Almășan : – Și..ai vreun feedback din direcția celor la care ajung căciulițele voastre?
Izabela Costan : – De când am Atelierul, am observat că percepția oamenilor se schimbă drastic,atunci când au
de ales între un lucru făcut special pentru ei și un lucru impersonal aflat într-un magazin. Se simt bine,se simt importanți și se simt atașați instantaneu de respectivul lucru.
Este aceea senzație ” Hei,asta e pentru mine!! E făcută pentru mine! Special pentru MINE!!” 😁😁 Și asta aud mereu atunci când produsele ajung la clienți. 😇
Marina Almășan : – Ce frumos! Cu siguranță, pentru acești copii darul tău devine o plăcută surpriză. Tu, personal, ce surpriză aștepți de la Moș Crăciun? ( sper ca mai credezi în el!😁)
Izabela Costan : – Da,cred în Moș Crăciun, am crezut mereu și voi crede mereu!! Dacă aș avea posibilitatea să-i cer ceva, ar fi să am cât mai multe comenzi,să pot face fericiți cât mai mulți oameni!
Marina Almășan : – O să-intransmitem cererea ta! 😉Aș vrea să încheiem cu un citat despre faptele bune. Îmi poți propune tu unul potrivit?
Izabela Costan : – Citatul meu preferat, de altfel cel după care mi-am ghidat întreaga viață este:
” Mâinile ce fac, sunt mai sfinte,decât gura ce se roagă” . Probabil este un citat controversat și nu este acceptat de mulți, în special de cei care consideră că și simplele rugăciuni sunt importante, dar eu mereu am trăit și acționat după ce mi-a dictat inima.😇
Marina Almășan : – Ești un om tare frumos, Izabela! Fii fericită!








Comentează