Astăzi este Ziua gândirii pozitive! Gândim pozitiv sau negativ?

13 septembrie este, întâmplător sau nu, Ziua gândirii pozitive. Am avut ocazia să citesc mai multe articole legate de acest subiect. Cu siguranță și voi cunoașteți acest lucru: se spune că gândurile noastre negative le copleșesc pe cele pozitive. Roy Williams, cel care ne vorbește despre asta pe site-ul Psychology Today la rubrica sa ,,Conectați la Succes”, se referă la aspectul de „lidership”. Insă eu personal cred că problema în sine ne privește pe toți, indiferent dacă suntem acasă sau în locul în care ne desfășurăm activitatea de pe urma căreia ne câștigăm banii.Până la urmă, felul în care gândim ne afectează stilul de viață, în general, iar marea artă este să găsim forța necesară pentru ca atunci când îți e cel mai rău, să poți macar privi cu seninătate la ceea ce ți se întâmplă.Foarte greu, după părerea mea. În general, suntem instinctivi în reacții și doar mai apoi, când lucrurile se mai liniștesc, analizăm și ne schimbăm eventual atitudinea.Și totuși există persoane care au o mare putere de control asupra lor și a celor din jur.
Suntem oare predispuși la a fi pozitivi sau negativi? E o întrebare pe care și-au pus-o mulți cercetători și care are un impact în credința noastră, ca și motivație și comportament. Cercetătorii susțin că această problemă are semnificații,implicații in domeniul de lidership și în cultura muncii Eu zic că nu numai, deoarece viața este într-o permanentă dinamică și starea generală este extrem de importantă,ea generând beneficii inclusiv la locul de muncă.A fi pozitiv nu înseamnă să existe un comutator, pe care îl schimbi când treci de la un domeniu de activitate la altul, ci e o stare de bine care trebuie să funcționeze în permanență,pe cât posibil.Ori pentru asta trebuie să ne autoeducăm.
Capacitatea de a empatiza cu negativul mai bine decât cu pozitivul a fost probabil un fenomen evoluționist. La începuturile noastre,fiind mereu în gardă și a pentru a evita pericolul, a fost vorba practic de lupta pentru supraviețuire.Conceptul ” predispoziție către negativ” nu e ceva nou. Cercetarea timpurie a condus la ,,Teoria Prospectivă”, o teorie care evaluează felul în care oamenii fac alegeri, cunoscând riscul la care se expun. Prin urmare, atât tendința negativității cât și Teoria Prospectivă avansează ideea că oamenii aleg mai mult lucrurile care sunt bazate pe aplecarea lor către experiențe negative, mai mult decât pe nevoia de a avea experiențe pozitive.Acest fenomen a fost analizat de cercetători ca Roy F. Baumister,Ellen Tratslavsky,Katleen Vohs și Catrin Finkenauer. Ei au concluzionat că experiența negativă sau teama de aceasta are un mai mare impact decât experiența pozitivă.
Paul Rozin și Edward Royzman au arătat în cercetările lor că perspectiva negativă este mult mai contagioasă decât perspectiva pozitivă.Un studiu (John Cacioppo și colegii săi) arată că atitudinea noastră este mai puternic influențată de vești rele decât cele bune. Alți cercetători au analizat limbajul pentru studiul influenței negative. De exemplu, în Dicționarul Englez există mai multe cuvinte negative cu impact emoțional (62%) decât cuvinte pozitive (32%).
În creierul nostru există două sisteme diferite pentru stimuli negativi și pozitivi. Sunt folosiți aproximativ 2/3 din neuroni pentru a detecta experiențele negative și odată ce creierul depistează veștile rele, ele sunt stocate rapid în memoria pe termen lung. Experiențele pozitive pot fi păstrate cam 12 sec., în „fișierul” care face trecerea de la memoria pe termen scurt spre memoria pe termen lung.
Un studiu recent a celor de la Michigan University, publicat în jurnalul ,,Abnormal Psychology,, arată că, în procesul gândirii, există în creier markeri care disting clar pozitivul de negativ. Studiul lor sugerează că există două categorii clare de oameni: pozitivi și negativi. În cadrul experimentului lor, cercetătorii cu pricina au întâlnit oameni care manifestau o reacție inversă în creier, atunci când li s-a cerut să scadă intensitatea emoțiilor lor negative. Aceștia au întâmpinat o mare dificultate, atunci când li s-a cerut să pună preț pe pozitivism, într-o situație dificilă. Avest lucru a dus mai degrabă la accentuarea stării emoționale negative, decât dacă li s-ar fi cerut pur și simplu să gândească pozitiv. Christopher Nass, profesor în comunicații la Stanford University, argumentează că avem tendința să considerăm oamenii care spun lucruri negative ca fiind mai deștepți decât cei care sunt pozitivi (optimiști).Suntem tentați să dăm greutate criticii, decât laudelor. Psihologul Mihaly Csiksentimihalyi admite că atâta timp cât suntem ocupați cu alte gânduri,îngrijorarea lipsește din creier. De aceea , spune el, ,,noi trebuie să tindem mereu să evadăm din stări psihice proaste,să învățăm să ne controlăm conștiința și să ne direcționăm activitatea către preocupări care stimulează cursivitate, care la rândul ei dă un feedback pozitiv întărind astfel sensul țelurilor noastre.,,Aceste idei coincid și cu ideile altor psihologi, care au punctat că, în timp ce emoțiile negative devin mai mereu un ,,atu” în fața emoțiilor pozitive, trebuie să învățăm să ținem le ținem sub control,amplificându-le pe cele pozitive.Roy Williams este interesat de impactul acestor idei în cadrul profesiei și în activitatea de lider , dar eu vin cu ideea că niciunuia dintre noi nu ne-ar face rău acest tip de mentalitate, chiar și în viața de zi cu zi.

Iată cîteva sugestii de eficiență:

• Nu spune niciodată oamenilor care par a fi înclinați spre negativ să ,,gândească pozitiv,, pentru că asta s-ar putea să facă mai mult rău pentru ei,în schimb, liderii pot cere acestora să se gândească la diverse provocări, folosind alte căi, alte strategii.
• Fi conștient de efectul viral a celor care gândesc negativ și de cât de puternic îi pot ,,infecta,, pe cei care gândesc pozitiv; ia atitudine, pentru a minimaliza efectele.

Când la serviciu se petrec evenimente pozitive, liderul trebuie să-i
încurajeze și pe alții să facă la fel, savurând experiența pozitivă pentru o mai lungă perioadă de timp.Ca lider, demonstrează și încurajează pe alții să fie modele pt alții- cu reacții prompte față de cei care pot stimula negativitatea, evidențiind situațiile în care lucrurile negative au fost exagerate și încercând să reinstaurezi calmul

Evitați supraanaliza unor evenimente negative din trecut,mai bine focusați-vă pe ceea ce se poate face în prezent, într-o manieră productivă.

Liderii trebuie să se concentreze în victorii mici și progres, într-un program zilnic, dar și pe celebrarea victoriilor pe parcurs, mai bine decât să aștepte finalul unui proiect.

Dacă feedback-ul negativ și critica sunt necesare, liderii ar trebui să facă în primul rând comentarii pozitive și abia mai apoi să urmeze criticile; ori, de multe ori în practică se procedează pe dos.

NU UITA! Ai nevoie de 5-10 evenimente pozitive să contrabalansezi 1 eveniment negativ!

Acestea fiind spuse, cred sincer că ideile etalate mai sus le-ar fi de mare folos tuturor cititorilor. E ușor să spui cuiva să gândească pozitiv, atunci când cerul se dărâmă pe el, dar am încredere că autocontrolul și deschiderea pot surmonta multe probleme în viață. Dacă pentru mine ceva e un capăt de țară, privit dintr-o altă perspectivă acel ceva poate deveni o oportunitate. Totul în viată este din ce unghi abordăm problema așa că nu vă doresc decât drum lin, plin de OPTIMISM!

Surse foto: infosmi.net, globuslife.ru, rusnext.ru, happiness-you.ru, blog.dougdvorak.com