Cu mai bine de cincizeci de ani în urmă, Betty Friedan a pus bazele feminsimului în America. Cartea care a consacrat-o se numește The Feminine Mystique ( Mistica Feminității) și vorbește despre activitatea femeilor casnice și despre frustrările femeilor din acea perioadă. Friedan a fost numită mama feminismului modern care a ajutat la declanșarea unei revoluții sociale.
Nu este ușor de spus în cuvinte prin ce au trecut femeile de-a lugul anilor – de fapt nu exisă încă un termen psihlogic care să o descrie. Fiecare femeie din societate și-a pus multe întrebări de-a lungul timpului. Oare asta era menirea ei? Să facă curățenie, să pregătească soțul pentru muncă, copiii pentru școală și să meargă la cumpărături? Ele trebuiau să fie doar soții și mame? De ce nu puteau să se exprime?
Experții în publicitate, le învățau pe femei cum să țină un bărbat alături, cum să pregătească micul dejun, cum să gătească, sau cum să își confecționeze singure un costum de baie.
Femeile erau educate de către societatea în care trăiau. Acestora li se spunea că o 
adevarata femeie nu iși dorește o cariera, o educație aleasă sau independență din punct de vedere finacinar. Chiar dacă existau cazuri când anumite femei visau la o carieră, visul se spulbera rapid. În perioada anilor 1940-1950, femeile se măritau încă din perioada adolescenței, de la varsta de 17 ani. Deci, tot ceea ce făceau ele, era să se dedice viitorului partener și viitorilor copii. Au existat cazuri în care fetele se măritau și la vârsta de 12, respectiv 13 ani. Practic, le era interzis să iși creeze singure un viitor, acesta le era impus.
“Vocile tradiționale spuneau ca nu există un destin mai măreț ca feminitatea noastră. Ele ne spun cum să cucerim un bărbat și cum să îl ținem alături de noi, de exemplu : cum să preparăm pâinea bunicii, să construim o piscină cu mâinile noastre, cum să ne îmbrăcăm, etc.”
Psihologii și psihanaliștii au ajuns la concluzia că toate frustrările femeilor au fost cauzate de educația limitată pe care au avut-o, eforturile pe care le-au depus pentru independență și dorința de egalitate cu bărbații.
“O femeie poate trăi jumătate din viața ei făcând ceea ce societatea îi spune, ea neavând curajul să își asculte vocea interioară. Nu poate trăi prin soțul și copiii ei. Ele în sine sunt separate. Trebuie să își găsească întâi împlinirea.”
Mișcarea feministă din anii 60 și 70 a vizat inițial dezmembrarea inegalității la locul de muncă, inechitatea salarială, prin legi anti-discriminare. Betty Friedan a decis să înființeze o organizație care să combată discriminarea de gen prin intermediul instanțelor. În anul 1966 au lasat Organizația Națională pentru femei. Odată cu nașterea acestei organizații, femeile au protestat și pentru controlul nașterii și avortul, pentru sexualitate, rolurile în căsătorie, treburile casnice și îngrijirea copiilor.
Astfel, diferitele mișcări feministe au căutat egalitatea femeilor atât la nivel politic cât și la nivel personal.
Ar mai fi multe de spus despre emanciparea femeii și traseul ei de-al lungul ultimilor 100 de ani, dar momentan ar trebui să ne simțim liniștite și să le mulțumim femeilor din trecutul nostru pentru tot ceea ce au realizat până acum.
Comentează