Femei de 10

“ Bijuteriile mele sunt “bucățele de suflet”. Sunt acea pată de culoare de care avem nevoie zilnic în viață” – interviu cu artistul plastic DOINA IABRAȘU 

 

Pe Doina Iabrașu am cunoscut-o la una din edițiile mele ceva mai “trăznite”. Țin minte că era vorba despre oameni extravaganți, oameni creativi care fac lucruri ieșite din comun, oameni a căror imaginație o depășește cu mult pe cea a semenilor lor. 

Nici nu știu cum au ajuns căutările noastre la Doina, cert este că simpaticul  artist plastic a venit în emisiunea noastră cu o super-colecție de podoabe, executate din…țineți-vă bine!..din paste făinoase!!! Coliere, mărgele , cercei și brățări din macaroane și felurite alte forme de paste, colorate iscusit și asamblate în “bijuterii” fățoase, care-ți luau ochii. Asta până te apropiai de ele și constatai materia prima din care erau făcute! Și, în mod automat, ochii se căscau mari de tot, reușind cu greu să-ți înfrângi mai întâi mirarea, iar apoi admirația! 

Apoi am cunoscut-o mai bine pe Doina Iabrașu, cu ocazia altor catorva colaborări. Am descoperit un artist plastic complex, care abordează diferite genuri, rămânând însă fidelă sferei bijuteriilor. Și bine face! Căci oare nu bijuteriile sunt cele care ne fascinează pe noi, femeile, încă din cele mai îndepărtate timpuri?

La ultima noastră colaborare, de la “Femei de 10, barbați de 10”, i-am propus un interviu. A acceptat cu bucurie și, iată mai jos, rezultatul dialogului nostru, într-o însorită zi de toamnă, sufocată de amenințarea coronavirusului. Dar nu este oare momentul să mai vorbim și despre lucruri frumoase!?!?…

Marina Almășan : – Până să ajungi să faci modelele sofisticate de astăzi, ai urmat, cu siguranță, un traseu deloc ușor. Aș vrea să-l parcurgem și în cuvinte. Să începem cu începutul : micuța Doinița avea înclinații artistice? Cum se manifestau? Pe cine a moștenit? 

Doina Iabrașu : – Da,doar ca se manifestau in alte zone artistice.Imi placea sa cant mai mult decat imi placea sa desenez .Cand eram foarte mica imi amintesc ca faceam hainute papusilor,cu ajutorul bunicii…In schimb imi mai amintesc ca imi faceam temele foaaarte sarguincios la materia care pe vremuri se numea Lucru

Manual. Coseam,tricotam,decupam si colam,niciodata asa cum trebuia,ci cu un strop de inovatie personala.Probabil erau mugurii creativitatii,care rasareau timid in mine,avand ca peste ani sa aleaga sa se manifeste prin modelajul lutului polimeric.Aveam si cu cine sa seman,bunicul meu sculpta in lemn,sora mamei e pictorita,iar mama mea e un talent multiplu,ea fiind cea care m-a invatat ca indiferent de conditii,poti avea lucruri frumoase,daca ti le faci singur .Si cand spun asta,ma gandesc la prima mea pereche de blugi,confectionata de mama dintr-o bucata de doc albastru,pentru ca erau vremurile in care nu se prea gaseau,  sau se gaseau la preturi exorbitante. Manualitate plus inventivitate egal creatie.Cred ca de aici pana la modelaj a fost doar o scanteie,care mi-a permis sa fac saltul catre designul de bijuterii .

 Marina Almășan : – Interesanta poveste! Și..cand ți-ai luat talentul “în serios”?

 Doina Iabrașu : – In serios?!?  Nu il iau in serios nici acum : ceea ce fac eu,  e relaxare, descatusare, iar daca rezultatul place si altora,  nu pot decat sa ma bucur.De aici joaca cu formele,culorile,imbinarile inedite,de aici bucuria explorarii clipei.Si,cum sunt o fire foarte dinamica,si bijuteriile mele au dinamica lor.

Raspunzand intrebarii tale,am  inceput sa modelez mai serios pe la 35 ani.Pana atunci incercasem eu alte medii de manifestare artistica,dar doar pentru mine si sufletul meu.La acei 35 ani,ca urmare a unor probleme medicale a trebuit sa renunt la invatamant si sa imi ocup timpul cumva.Si cautand pe internet am dat peste bijuterii din lut polimeric lucrate de” niste fete” prin America.Si atat.Atunci mi s-au descatusat idei,stiam sigur ca pot face si eu,poate chiar mai frumoase.A trecut aproape jumatate de an pana am gasit acel material,si apoi inca vreo 2 ani de studiu,incercari,esecuri,reusite,totul prin munca proprie,pentru ca in Romania nu exista o scoala pentru asa ceva.Primele bijuterii au starnit reactii din cele mai diverse,de la admiratie si clasicul „vreau si eu”,pana la „cine crezi tu ca o sa vrea caricaturile tale”? Doar ca la vremea aceea nu ma interesa deloc latura financiara,nu ma gandisem sa fac si bani din asta,era o activitate frumoasa,care deja ma acaparase si fara de care nu am mai putut  exista.Deci as spune ca am inceput sa imi iau talentul in serios aproape de 40 de ani .

Marina Almășan : – Mai bine mai târziu, decât niciodată! Și, iată, acum ești de nestăvilit! Eu aș mai rămâne o clipă în Trecut, căci mxau fascinat întotdeauna “începuturile” oamenilor performanți.  Ca adolescenta, cu siguranță ai fost una cochetă. Poți să rememorezi acea perioadă? Îți făceau de pe atunci podoabe? Haine? Etc

Doina Iabrașu : – In adolescenta cantam cu o trupa improvizata de rock(formata din verisori),in turnee prin satele vecine satului natal,cu tinute demne de un rock star.Atunci mi-am facut primii cercei din pioneze colorate cu lac de unghii si o fenomenala brosa din scoici de pe malul Dunarii si surcele vopsite,prinse cu un ac de siguranta…din pacate ele mai exista doar in amintirile mele.Imi placea de asemenea sa modific hainele,unora le aplicam diverse etichete(scrise in chineza,nu o sa stiu niciodata ce scria acolo),altora le taiam manecile,pe altele pictam cu vopsea (de lemn,ca asa era la indemana in casa) sau cu clor.Unii ar zice “nebunii de adolescent”,altii ca as fi fost creativa de mica…cine stie?

Marina Almășan : – Eu înclin spre a doua variantă! Pe care din căile artei ai pășit de atunci? 

Doina Iabrașu : – Prin liceu am cochetat cu teatrul,fara prea mare succes,cu muzica,cu dansul, cu pictura,am explorat si am incercat sa las ceea ce aveam nativ in mine sa iasa la suprafata.Mi se spunea ca sunt talentata,insa eu nu simteam ca fac ceva deosebit,ca ies din normalitatea oricarui alt copil de varsta mea.Singurul lucru in care ma simteam mai speciala, era faptul ca ofeream cadouri facute de mine: felicitari din carton decupat si colorat de mine,cu texte haioase si cu semnificatie,martisoare din materiale adunate de prin natura, mici bijuterii improvizate ,pentru ca nu stiam de unde se pot procura accesoriile ….de aici si ideea cerceilor din pioneze.Nu aveam decat sa iau o cutie de pioneze,sa le pictez cu lac de unghii si sa le atasez suruburi de la cercei mai vechi! 

Marina Almășan : -Îți mărturisesc că sunt de-a dreptul fascinată de oameni ca tine! Țin minte că ne-am cunoscut cu prilejul unei emisiuni în care ne-ai lăsat cu gura căscată, prezentând o colecție de podoabe realizate din …paste făinoase!! A fost magnific, multă vreme în jurul meu s-a vorbit despre tine! Ai mai avut astfel de extravaganțe? 

Doina Iabrașu : – Da,si eu imi aduc aminte cu placere de acea emisiune!Colectia aceea a fost special gandita pentru emisiune,insa nu era prima data cand faceam asa ceva.La orele de abilitati practice, lucram adesea bijuterii din paste fainoase cu copiii.Nu a fost decat un mic pas pana la a le duce catre un alt nivel.
Am incercat sa integrez in creatiile mele fel de fel de materiale : conuri de brad, scoici, pietre de rau,pungi de plastic,prezervative(a fost o provocare,hihi).Dar pentru mine,tot bijuteriile din lut polimeric raman in top,tot acolo ma manifest cu cel mai mult drag.

Marina Almășan : – …și ești și tare bună! Acum, iată,  ești un mic om de afaceri, cum tu însăți spui. Vorbeste-ne despre firma ta, despre ceea ce faci.

Doina Iabrașu : – Am simtit la un moment dat ca vreau sa fac mai mult,ca pot sa fac mai mult,asa ca am infiintat o intreprindere individuala,prin care pot manufactura si vinde produsele mele legal .A fost o decizie care a schimbat usor perceptia asupra jocului meu cu lutul polimeric,dar in sens pozitiv.

Pentru ca bijuteriile mele au inceput sa fie cunoscute si cerute ,am inceput sa le expun la inceput in targuri handmade,apoi pe internet,si asa a luat nastere linia Day Jewelry,care acum are si site propriu, www.dayjewelry.ro.

Bijuteriile Day sunt vesele,colorate,sunt menite sa aduca buna dispozitie,sa intregeasca o tinuta,sa faca femeia sa fie remarcata.Bijuteriile mele sunt unice,sunt lucrate manual si sunt acea pata de culoare de care avem nevoie zilnic in viata.Predominant lucrez bijuterii din lut polimeric,dar exista si creatii din pietre semipretioase,sarma placata cu argint modelata si impletita in fel si chip manual,si bijuterii din margelute mici cusute una cate una.Am evoluat in timp,si probabil nu o sa ma opresc aici . 

Pentru ca la acel moment nu exista inca o scoala de modelaj,am facut cursuri de trainer,sa pot invata eu pe altii ceea ce eu am descoperit de una singura prin incercare si eroare,tehnici de modelaj,secrete de montare,modul corect de folosire a materialelor si uneltelor.De 7 ani tin workshopuri  in Bucuresti,iar de cand ne ameninta virusul,am trecut pe workshopuri online.Aceasta este latura Day Workshops.

Marina Almășan : – Spune-mi, Doina, de unde-ți vine inspirația? 

Doina Iabrașu : – De oriunde,dar cel mai adesea din natura.Iubesc sa modelez flori,sa incerc sa surprind realitatea filtrata prin creativitatea mea,ador sa reconstitui modele vechi de cusaturi populare romanesti in bijuterii din lut polimeric,imi place sa transpun in bijuterii stari sufletesti,optimism.Ma poate inspira un ciot de copac,sau o buruiana de pe marginea drumului,valul marii spart la mal,un om interesant si efervescent,o anumita situatie,totul e sa deschid ochii si sa pot pastra acea stare in bijuterie.

Marina Almășan : – Și care sunt articolele care se bucură de cel mai mare succes?

Doina Iabrașu : – Se pare ca cele mai de succes articole sunt seturile de bijuterii cu flori modelate in  lut polimeric.Cele masive,statement,cu teme interesante sau foarte colorate.Am remarcat ca bijuteriile mici,delicate,nu atrag cumparatorii,asa ca lucrez exclusiv la comanda din acestea,imi rezerv dreptul de a crea doar piese masive de dragul imaginatiei.Adevarul e ca imi si place sa lucrez piese in care detaliile modelate se vad bine,degradeuri,alaturari subtile de nuante,patternuri interesante,prinderi inedite,combinatii cu alte materiale…asa ca imi plac la nebunie provocarile celor care imi comanda bijuterii .Pentru mine modelajul este o forma de comunicare,bijuteriile create isi fac singure calea spre mainile mele, fiindca uneori intentia initiala,planul,este mult depasit de rezultate.Bijuteriile mele surprind momentul acela,nu pot lucra oricand si orice,aleg sa lucrez doar cand simt ca trebuie sa spun ceva prin asta.Sunt stari care vor sa iasa la suprafata,bucatele de suflet.

Marina Almășan : – Ce frumos! Adică noi, clientele tale, purtăm de fapt “bucățele din sufletul tău”! Am o curiozitate : este provincia un handicap pentru un artist? 

Doina Iabrașu : – Pana la un moment dat este un mare avantaj.Sa nu simti in coasta presiunea strazii,sa te bucuri de aer curat si de inspiratie din natura e o binecuvantare.Singurul lucru care imi lipseste in provincie e posibilitatea de expunere in locuri care ar putea avea potential comercial mai bun.Dar,odata cu site-ul s-a rezolvat si aceasta problema,asa ca ma bucur in continuare de linistea de provincie.

Marina Almășan : – Fă, te rog, un clasament al primelor  3 cele mai importante momente  din viața ta. 

Doina Iabrașu : – Hai sa spunem ca fac un top 3 al celor mai importante momente din viata mea profesionala :). Primul moment foarte important a fost prezentarea pe podium a bijuteriilor mele in cadrul Art Jewelry Festival la Timisoara,in 2015. Al doilea a fost realizarea primei expozitii personale de podoabe si bijuterii,in galeriile de arta ale Centrului Cultural Unesco Ionel Perlea,in 2017.Si cel mai recent,organizarea unui eveniment caritabil,expozitia „Culorile Primaverii”, in beneficiul Asociatiei Restart la Viata,unde am prezentat pe podium seturi de bijuterii de top,in martie 2020,chiar inainte de declararea starii de urgenta.

Marina Almășan : – Felicitări, Doina și la mai mare! Spune-mi,  în afara jurnalistei și scriitoarei Eveline Păuna, care s-a bucurat foarte mult  de cadoul primit de la tine, in emisiunea noastră, ce alte persoane publice îți poartă creațiile? ( persoanele de față se exclud!😉)

 

Doina Iabrașu : – Eu sunt o persoana discreta de felul meu,si neavand acordul doamnelor,nu le pot divulga numele.Insa va pot spune cu certitudine ca sunt doamne din sfera diplomatica,artistica,media. Bijuteriile Day se plimba prin Romania,Japonia,Kenya,Italia,Franta,Norvegia,SUA,…nici nu mai stiu…Le multumesc tuturor pentru increderea de a comanda aceste bijuterii si pentru ca le poarta cu drag. 

 

Doina Iabrașu : – Vorbește-ne despre femeia Doina Iabrașu : ce fel de om esti, ce te bucură, ce te întristeaza, care îți sunt pasiunile, cine sunt  oamenii care-ți sunt aproape,  cum iți place să-ți petreci timpul liber?

Doina Iabrașu : – Imi place sa spun ca sunt un om obisnuit,simplu si corect,vesel si optimist.Ma bucura bucuria oamenilor din jur,lumina,culoarea,ma bucura sa vad ca viata e frumoasa indiferent de circumstante.Ma intristeaza suferinta,neputinta,durerea,dar si rautatea gratuita.Pasiuni…aici e ceva mai complex.Pasiunea e cea care iti pune motorasele in functiune,nu?Pasiune mea e frumosul,in toate formele lui.Si cum aceasta pasiune ,la mine se reflecta in bijuterii,atunci sa zicem ca pasiunea mea e bijuteritul 🙂

Oamenii care imi stau alaturi sunt familia mea si prietenii mei,sunt multi,si toti ma sustin si ma incurajeaza,ma ajuta si ma pun pe ganduri,sunt cei pe care ii iubesc si alaturi de care ma simt iubita,fara de care nu as fi cea care sunt azi.Cum imi petrec timpul liber….la mine tot timpul este liber,nu simt nimic ca fiind urgent sau stringent de rezolvat,asa ca ma relaxez.Ma relaxeaza modelajul si creatia de bijuterii,dar nu as lasa mai prejos nici pescuitul,fiindca da,sunt unul din oamenii care ar sta cu batul in apa zile in sir,si nici Zumba,sport pe care il practic deja de 6 ani…aproape 7,imi plac calatoriile,cartile bune si o seara in familie,imi place sa inchei fiecare zi zambind,multumita de ce am reusit .Sunt una din putinele persoane care pot spune ca fac ceea ce le place si le iese frumos si bine .

Marina Almășan : – Aș zice că ești definiția omului fericit! Și mă bucur pentru tine! Spune-mi, Doina, ce provocări aștepți de la viitor?  

Doina Iabrașu : – Ooo,dificil de spus.Stiu doar ca imi doresc sa fiu sanatoasa, sa pot lucra multi ani  de acum inainte,si sa bucur cat mai multe femei cu bijuteriile mele.Provocarea neasteptata a momentului este clar cea a pandemiei Covid,care vrand nevrand ne afecteaza,si din punct de vedere al sanatatii,si financiar,si social.As vrea ca totul sa se termine repede si fara impact major asupra nimanui,insa stiu ca nu va fi asa,vom fi multi care vom avea de tras  ani de zile pentru a ne reveni.Deci,provocarea mea de la viitor se refera la a gasi mereu acea cale de a merge mai departe,de a face sa reziste Day Jewelry si Day Workshops,de a putea sa imi asigur traiul.

Marina Almășan : – În încheiere te rog să numești cel mai puternic vis al tău!

Doina Iabrașu : – Simplu : SĂ FIU FERICITĂ 😀

Marina Almășan : – Asta îți dorim și noi! Iar eu îți mulțumesc pentru interviu! 

Comentează

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Publicitate