De ce ne plac nouă, femeilor, fotbaliștii, n-as ști să vă spun!
Cert este însă că, dacă fotbaliștii sunt dublați și de artiști, atunci extazul nostru este deplin!
Ce-mi veni să fac aceste declarații? Păi..cum, n-ați auzit?!? Artiștii noștri fotbaliști, adicătelea Naționala Artiștilor Fotbaliști, tocmai s-au întors de la Moscova, victorioși : pentru a doua oară, “invincibila armada” a câstigat Campionatul Mondial al Artiștilor Fotbaliști “Art Football Moscova 2018”, învingând, în finală, însăși redutabila echipă a țării gazdă!
Am profitat de prietenia mea ancestrală cu Adrian Enache, pentru a-l trage de limbă. Mărturisesc că nu mă pricep mai deloc la fotbal, așa că vă rog să considerati ceea ce urmează ca fiind nu neapărat un interviu pe teme sportive, cât o discuție amicală cu un artist pe care , de multă vreme, în prețuiesc.
Marina Almășan : – Bravo, Adrian! Sunteți o echipă de 10, cum îmi place mie să spun! Dacă nu mă-nsel, tu ești responsabil cu golurile, în echipă!
Adrian Enache : – Lumea zice că sunt “vârful echipei naționale”. Adicatelea, sunt golgeterul echipei, all time!
Marina Almășan : – Si printre toate golurile astea ale tale, există vreunul memorabil?
Adrian Enache : – Fiecare a cântărit greu, însă cel din meciul cu Italia, din ediția 2014, a fost considerat a fi cel mai frumos gol al Campionatului Mondial. Țin minte că televiziunea rusă îl difuza de câte 6-8 ori pe zi, la jurnalele de știri.
Marina Almășan : – Si dacă tot vorbim de recorduri, dacă nu mă înșel, ai fost cel mai longeviv căpitan de echipă al Naționalei artiștilor.
Adrian Enache : – ..Numai 20 de ani! 😁 Nu demult, i-am predat “șefia” bunului meu coleg Andrei Ștefanescu ( de la “Alb și negru”) . Însă anul acesta el nu a reușit să fie cu noi, așa că banderola a trecut pe brațul lui Paul Gheorghe ( de la trupa de dans “Trouble crew”) campionul nostru mondial la street dance.
Marina Almășan : – Cu câte țări v-ați luptat anul acesta?
Adrian Enache : – Au fost 16, din toată lumea! Au venit echipe din Coreea, Japonia, chiar și din Australia. A fost un campionat excelent organizat, a durat trei săptamâni, iar meciurile de pe celebrul stadion Lokomotiv din Moscova se încheiau, în fiecare seară, cu câte un mega-concert, oferit de fiecare țară în parte.
Marina Almășan: – Normal, doar fotbaliștii erau, în realitate, artiști! Și…al nostru cum a fost?
Adrian Enache : – De belea! România s-a prezentat și aici la înălțime! Eu, personal, am mers “la sentiment” : m-a ajutat tatăl Iulianei ( Marciuc, n.a.) să traduc în rusă piesa mea “Pe tine te vreau”. Ei, și nu spun că am ridicat tot stadionul în picioare! Cântau cu mine, erau incântați!
Marina Almășan : – Am auzit că i-ați pus pe ruși să joace hora noastră românească..
Adrian Enache : – Daaaa, a fost tare de tot : Moroșanu, cu clopul lui binecunoscut, a făcut un moment de zile mari : i-a pus pe toți cei de pe stadionul Lokomotiv să ne joace hora! Apoi am avut șansa să-l avem ca invitat,
la showul nostru, pe Nicu Patoi, cel mai bun chitarist român, alături de care am făcut niște momente memorabile! Și a mai fost un moment de excepție : fiecare echipă a compus câte o melodie dedicată Campionatului “Art football”. Ei , si nu spun că piesa României a fost considerată cea mai tare dintre toate și a fost declarată “piesa Campionatului”!
Marina Almășan : – Păi, hai, lauda-i pe autori, pe interpreți!…
Adrian Enache : – Compozitor : Rareș Varniote. El și Kamara au fost soliștii, iar noi, toți ceilalti, am interpretat refrenul. Tot stadionul , toate echipele fredonau melodisa noastră!
Marina Almășan : – Ceva mai bine decât la Eurovision, nu?… Oameni importanți, pe la meciuri, au fost?
Adrian Enache : – Ne-a susținut însusi Ambasadorul României la Moscova, domnul Vasile Soare. De altfel, domnia sa a si organizat o receptie , la Ambasada, in cinstea echipei României, recepție care s-a transformat într-o petrecere pe cinste! Apoi Emir Kusturica, celebrul actor, regizor și muzician sârb, s-a autodeclarat mare fan al României. Au fost multe vedete și personalități din Rusia la meciurile noastre, le-am și pierdut șirul!
Marina Almășan : – Și…cei de acasă cum v-au primit?
Adrian Enache : – Au venit o mulțime, la aeroport, avem deja nenumărate invitații la emisiuni de radio și televiziune, iar în data de 12 ( culmea! chiar de ziua mea! 😁) Naționala Artiștilor Fotbaliști este invitată la Guvern, unde Primul Ministru al României dorește să ne premieze, pentru performanța noastră.
Marina Almășan : – Apropo de ziua ta ( iți și spun La mulți ani, în avans și mă bucur că ești Geamăn de-al meu! ) , stiu că, în urmă cu ceva ani, ziua ta de naștere a picat chiar în mijlocul Campionatului…
Adrian Enache : – …și am o amintire de pomină, din acea zi! Era 12 iunie 2014 ( anul în care , de altfel, tot noi am fost marii învingători ai Campionatului!) și ne aflam pe stadionul Spartak Moscova, unde se disputa finala cu Brazilia. Adică noi, contra brazilienilor! Stadionul era full, atmosfera – incendiară. Era ziua mea, dar, în tensiunea meciului decisiv, nimeni nu-și mai amintea de asta. La un moment dat, pe la minutul ‘39, văd cum tot stadionul se ridică în picioare și începe să cânte “Happy birthday to you”. Eu, să înțelepenesc! Atunci îl văd pe Temișan că vine spre mine și-mi spune “Ce zici, măi, îți cântă rușii, de ziua ta! Ești tare, măi, Enache, vezi ce te iubesc rușii?!?”. Eu – emoționat, mi s-au umplut ochii de lacrimi, am căzut în genunchi. Deodată văd că se apropie de mine arbitrul, și mă intreabă dacă mă simt bine. I-am spus că m-a emoționat gestul miilor de spectatori. “Stai liniștit!- mi-a spus. Nu e pentru tine! Azi e Ziua Rusiei și pe stadion și-au făcut apariția Putin și Medvedev! Era să leșin a doua oară, băieții, în frunte cu Temișan abia se țineau de râs! Oricum, la pauză, crainicul de stadion a anunțat că e ziua jucătorului Enache din echipa României și tot mi-a cântat, până la urmă, și mie, stadionul, Mulți ani trăiască!
Marina Almășan : – Ei, anul acesta îți va cânta , înțeleg, doamna Viorica Dăncilă “Mulți ani trăiască!”. Cine știe, cu ce cadou frumos te vei întoarce de la Guvern, în 12 iunie! 😁Și pentru că vorbim de cadouri, dă-mi și mie “din casă”: ce cadou i-ai adus Iulianei, de la Moscova?
Adrian Enache : – O căciulă rusească, din blana, cu stea roșie în frunte!
Marina Almășan : – Și lui David?
Adrian Enache : – Medalia de aur, plus tricourile tuturor Naționalelor din Campionat.
Marina Almășan : – Astea da, cadouri! Bine, hai, te las să-ți consumi în tihnă clipa de glorie, transmite-le și coechipierilor tai felicitările Femeilor de 10 si spune-mi, în final, care va fi următoarea provocare a echipei?
Adrian Enache : – Va fi la iarnă, la Teheran, la Campionatul de Minifotbal, când , în preajma sărbătorii de Sf.Valentin, ne-am propus să le facem pe femeile iraniene să-și dea vălul jos de pe chip, pentru a ne putea admira, jucând! 😁
Marina Almăsan : – 😁😁😁…Tu nu te mai faci bine niciodată!
Comentează