Unde fugim de acasă?!?
Deși titlul rubricii e ușor straniu, la întrebarea asta, eu chiar am gasit raspunsul : am “fugit”, in premieră, într-un loc necunoscut, dar care m-a cucerit din prima clipă! De fapt, mă cucerise el încă de când Victor al meu îmi trimisese, din Dubaiul său încins, linkul site-ului Balvanyos Resort, sugerându-mi să-mi investesc bonurile de vacanță în el ( https://balvanyosresort.ro/ro/ ) .
Și, iată că, după un periplu prin lume, generat de noul meu format “Hai-Hui…cu Marina!” , am tras aer adânc în piept și am zis : “ Fie, merită și Romania o șansă!”
…Șansa a fost însă a mea : aceea de a cunoaște un colț de rai, împrăștiat intr-o natură de poveste și cu personaje așijderea. În secuime am ajuns, graiul amestecat al localnicilor amintindu-mi de bunica din Ardeal, Ilonka néni, care s-a căznit săraca, fară folos, să mă învețe limba maghiară! Și ce rău îmi pare acum, după ce viața mea cea lungă și înțelepții dintr-însa m-au convins că orice limbă învățată în copilărie, este o adevărată comoară!
Lasând mașina în răcoarea garajului si odată cu ea stresul condusului pe drumurile patriei, m-am dat pe mâna CFR-ului, care, în patru ore m-a depus pe peronul Gării “Baile Tușnad”. Un scurt și superb drum printr-o natură demnă de “National Geografic”, executat cu mașina amabilului Primar Molnar Jozsef, ne-a adus la Punctul Terminus ( DN 11C la KM 23, dinspre Târgu Secuiesc spre Bixad, Covasna”). Și când folosesc pluralul, mă refer la mine și la coechipierul Eugen Cristea – devenit pentru 4 zile, personajul “Unchiul Sam”, venit de la New York în scopul de a promova cât mai inedit acest loc superb din Secuime.
Să vă povestesc așadar despre el, despre locul cu pricina, însoțind rândurile mele cu fotografii din arhiva personală. Ignorați spiritul jucăuș al unora dintre ele, rețineți doar invitația de a ne călca pe urme! …asta , firește, daca vă doriți o vacanță superbă, într-un loc izolat de forfota cotidiană si la prețuri absolut decente. Daca veți opta însă pentru destinatii din afara țării, pe bani multi si mult mai “subțiri” ca și miez, atunci e treaba voastră! Veți lua plasă, pe barba voastră, …chiar dacă n-o aveți! 😂😂
De veniti însă la Balvanyos Resort, îmi veți mulțumi pentru sfat : cele doua hoteluri, plus vilele aferente, vă vor aștepta cu brațele deschise, cu un design interior de nota 10 ( și aici mi-e martor Facebook-ul, unde am lăudat, în cascadă, înclinația certă către artă a soților Szarvadi – mai marii Împărăției)
Noi, personal, am probat pe propria piele eleganța hotelului Peakture. Edilii l-au cocoțat în punctul cel mai înalt al resortului, deci cred ca nu mai are rost să insist asupra view-ului de excepție , pe care-l oferă o simplă privire pe fereastra sau o ieșire pe balcon. 4 etaje și 50 de camere elegante intră in componența sa. Și pentru ca drumul către inima trece prin stomac, la “poalele” sale a fost așezat cuminte și..”gustos” , Restaurantul Budaberry ( mic dejun suedez, plin cu de toate și , in rest, specialități de pizza italiană, unele însă cu “inserții indigene”, extrem de inedite!) , iar pe “cușmă” – un roof top bar – “Champagne&more. Între ele, printre camerele șic , un centru de conferințe și, wow! un SPA, dedicat familiilor cu copii.
Iar daca tot am vorbit de gustul artistic desăvarșit al patronilor, atunci nu se poate sa trecem insesnsibili pe lângă nenumaratele statui si elemente decorative, răspândite pe aleile resortului, intr-o tacută și superbă comuniune cu revarsarea de verdeața și flori.
Facându-ne fotografii si filmând, cu unchiul Sam, la fiecare din ele, ajungem pe nesimțite la Grand Hotel Balvanyos – aș zice “Punctul de rezistență” al Complexului. El are parcă ceva în plus, fată de restul povestii ce prinde viața în jurul nostru… Poate faptul că zidurile sale poartă într-însele parfumul unei epoci pierdute în timp. Hotelul respira aerul acesta fabulos încă din anii 1930, când nici parinții nostri înca nu mărșăluiau prin viață. Au trecut, de atunci, deceniile precum vântul, peste eleganta construcție, pitită bine printre pădurile superbe ale locului, s-au perindat, prin birourile comenduirii, oameni în straie diferite, care s-au numit la randu-le diferit, în funcție de epoci. Acum le zice “manageri” iar hotelul poartă el însusi straie noi, si pe dinăuntru, și pe dinafară. De-i faci o vizită ( care sigur te va hotărâ să-i devii si pasager în trenul vacanței!) , vei rămâne uimit de eleganța și rafinamentul cuibărite într-însul. Da, fără doar si poate, mai marii de la Balvanyos Resort sunt oameni cu mare aplecare către artă și frumos, căci tare oacheș este hotelul. L-am vizitat și noi, iar unchiul Sam a fost atât de mișcat de cele văzute, încât a decretat că este gata să schimbe, pe viață, hot-dogii de pe Fifth Avenue, cu balmoșul de la Balvanyos Resort!
În cele de mai jos, vă invit să aruncăm împreună o privire prin interiorul hotelului, dar vom începe cu intrarea, unde străjuiesc mașinile “de epocă” , gata să va facă un tur al zonei, de-i sunteți clienți!
…Dar iată, soarele s-a cocoțat pe cer și arșița sa cere, parcă să o stingem…nu , nu neapărat cu o bere rece ( Csikisor este la loc de cinste, in restaurantele Resortului!) , si mai degrabă cu o vizita la SPA -ul Santerra. Nu-i plantat întâmplător acest loc, printre faimoasele izvoare tămăduitoare ale zonei și brazii seculari ce îmbracă munții într-o pelerină verde : dacă faci abstracție de ciripitul păsărelelor ( deloc digital, cât se poate de natural! ) GRAND SANTERRA SPA devine o oază de liniște și de recreere ce oferă spații interioare și exterioare ( cu vedere la natura sălbatică din jur! ), tu având posibilitatea să culisezi între ele și să te bucuri când de o tură-două de bazin, când de masajul cool și bolborosit al jacuzzi-ului, cand de dogoarea saunei, completată cu o plajă fierbinte sub un soare ce ce descurcă la fel de bine și în romană , și în maghiară. Și din nou designerul își trece o bilă albă în CV, pentru iscusita îmbinare de piatră și lemn, plante, apă și foc, rezultanta fiind un spațiu din care nu mai vrei să ieși, decât atunci când foamea începe a-ți da târcoale.
…dar și asta se rezolvă : un duș, o ușoară schimbare de look și te poți prezenta, bunăoară, la Restaurantul GastroLab – unul din restaurantele cele mai șic ale Resortului Balvanyos. Cum altfel? Împinși de bolboroselile stranii ce începuseră să răzbată din stomacurile noastre, le-am testat și noi! Deși interiorul generos arăta într-un fel absolut spectaculos, am optat pentru terasa cu vedere la natură și..pentru niște bunatăți care să se milostivească, cât de cât, de silueta mea!
La antreu am împărtit o salată de vinete și o cremă de păstrăv afumat, iar la felul principal ne-am “splitat” : unchiului Sam i-a făcut cu ochiul o tocăniță de cerb cu ciuperci de pădure și branză “altfel”, iar eu, după ce am lăcrimat, cu nostalgie, după Cerbul de aur, am pus degetul pe un balmoș de prin părțile locului, cu gălbiori și dovleac copt, sos de smântănă și ierburi. Am și sărbătorit, țin minte, prima zi de filmare : cu o bere ungurească : Csikisor – “made in Transilvania”, “să moară dușmanii de necaz” – cum am precizat pe Facebook!
Vă întrebați cum v-ați putea umple timpul, dacă nu sunteți neapărat pasionați de filmări, ca noi? Doamne! N-o să va ajungă un sejour, pentru a le marca pe toate câte le puteți face aici! ..Daca reușiți să va desprindeti de apele SPA-ului, veți putea da ture nesfârșite, la pas, prin stațiune ( caci veți descoperi, la fiecare cotitură, câte ceva inedit!), veți putea face drumeții ghidate pe munte, prin pădure – “într-o fascinantă călătorie a vindecării” , cum spun gazdele, ( la Peștera sulfuroasă, bunaoară, care vă va amprenta favorabil și starea de sănătate), veți putea face mountin-bike, cu biciclete închiriate, sau, ceva mai “pașnic” – un meci de tenis sau o câteva ture pe patine , pe terenul și respectiv patinoarul special amenajate, și, de curajul vă mișuna prin ADN, vă veți putea testa limitele in “Adventure Parc”. Dacă sunteți însă mai “cuminți” în alegeri, atunci ping-pong-ul devine ideal, sau chiar și biliardul, iar cu bicicletele electrice sau chiar scuterele închiriate, vă puteți plimba în voie, pe aleile Resortului.
Serile la Balvanyos? Superbe, răcoroase, romantice și …gustoase! Ca să vă convingeți macar de ultima calitate, vă recomandăm Restaurantul FORK. Trecusem pe lângă el două zile la rând și mi-a făcut cu ochiul. De obicei, nu-i bag în seamă pe cei care-mi fac astfel de semne, ba chiar îi evit😄, dar de data asta ceva mi-a spus că trebuie să revin aici, mai pe sfârșit de zi. Am ales o oră la care restaurantul era mai puțin populat ( de obicei, nu găsești un loc, fără o rezervare prealabilă!) și…am intrat! Evident, unchiul Sam era și el pe aproape, neratând nicio provocare pe care spațiul mioritic i-o poate oferi unui american plin de el și de America lui! 😄😄
Una peste alta, a fost o seară memorabilă, în care am ciocnit o șampanie fină în cinstea celor peste 30 de ani de prietenie ( transoceanică!😄) , am admirat și aici gustul pentru artă și design al soților Szarvadi, am degustat bucate alese, așezate în farfurii precum culorile pe pânzele marilor artiști ai omenirii și am conchis încă o dată că, da, omul sfințește locul și că un bun gospodar, oriunde s-ar afla, transformă în minune orice locșor pe care pune mâna!
Apropo, să știți că există și in București un restaurant Fork și, da, “fork” – mi-a tradus și unchiul Sam – înseamnă într-adevăr furculiță, dovadă invazia de furculițe, folosite de designeri pentru a “tapeta” peretele principal al sălii de mese!
Noi, bunăoară, le-am “vizionat” pe toate cele de mai sus, dar am rămas la challenge-ul programat inițial : acela de a ne exercita profesiile de bază 😄, întru promovarea unor locuri care ne-au cucerit și a unor oameni care merită , cu prisosință, replica “Jos Pălăria!”
Comentează