Sunt unele zile in care totul te raneste, ca si cum ar fi fost programat fiecare minut pentru deznadejde. Sunt unele zile in care suferinta si orgoliul se transforma intr-un amalgam de lacrimi si de neputinta, care te sufoca pana aproape de moarte. Cum sa sterg ziua de azi din toate calendarele? Cum sa-mi scot din minte umilintele, si greselile, si asteptarile, si nemiloasele refuzuri pe care le-am primit pe nedrept- sau pe drept? Cum sa invat sa iert, intr-o relatie in care niciodata nu mi se acorda iertarea?
Eu cred ca iubirile sunt demne de noi sau nu, sunt bune pentru noi sau nu, in functie de felul in care ne fac sa simtim si sa fim. Exista iubiri care te inalta si te-nvelesc cu lumina. Iubirile acelea in care omul tau e mandru de tine si pretuieste fiecare clipa pe care i-o dai. Imi amintesc mereu de interviul cu Anda Pittis, in care Anda povestea cum barbatul ei ii spunea mereu „esti darul meu de la Dumnezeu”. Motu o arata lumii pe Anda- stiu, am vazut cu propriii-mi ochi- ca pe cea mai de pret minune intalnita vreodata. Citește mai departe…
Comentează