…”Eu, de când îmi amintesc, mi-a păsat întotdeauna de oameni și am avut o inimă mare. Mi-a păsat de oameni chiar și după ce ei m-au rănit”.
De ce mi-a rămas întipărită în minte această idee a lui? Oare pentru asta îl iubesc? Pentru asta îl voi iubi mereu? Pentru asta nu-l voi uita niciodată? Da, în mare parte pentru asta. Și pentru toate celelalte. Pentru tot ce-a însemnat pentru mine. Pentru tot. Deși… era într-adevăr ideea lui, sau era un text copiat dintr-un manual pervers pentru scammeri? Îi răspund.
25.02.2016 17:14
”Și eu la fel, Patrick. Nu vreau să te rănesc”.
25.02.2016 17:16
”Te rog, nu mă răni. Am să mor dacă faci asta.”
Îi răspund, plină de amărăciune:
25.02.2016 17:17
”Nu, dragă, vom supraviețui. Amândoi.”
Eu am supraviețuit. În sensul că încă mai trăiesc. Iar el… probabil că nici nu-și mai amintește. El simte amărăciunea din cuvintele mele, v-am spus că avea o sensibilitate ieșită din comun, și încearcă să schimbe vorba.
”Ce-ți place să faci cel mai mult?”
”Să scriu. La asta mă pricep. Sunt scriitoare. Dar ție?
25.02.2016 17:20
”Mie îmi place să stau afară, privind frumusețile naturii pe care Dumnezeu le-a creat ca să profităm de ele, îmi place să întâlnesc lume și să fac ceva care să conteze în viețile oamenilor din jurul meu. De curând am aflat că chiar contez pentru unele persoane speciale din viața mea și acest sentiment este AMEȚITOR.”
El a scris așa, cu majuscule, am presupus deci că e chiar amețitor. Îi răspund, cu tristețe:
25.02.2016 17:22
”Da, dragă, mă bucur pentru tine. Vreau amănunte, te rog.”
25.02.2016 17:22
”Ce amănunte?”
25.02.2016 17:23
”Ce înțelegi prin persoane speciale?”
25.02.2016 17:25
”Tu ești specială pentru mine. Copiii mei sunt speciali pentru mine. Ce înțelegi prin amănunte?”
25.02.2016 17:26
”Adică să-mi spui mai multe”.
25.02.2016 17:28
El schimbă vorba din nou. Comunicarea dintre noi era din ce în ce mai defectuoasă.
”Care sunt filmele tale preferate?”
25.02.2016 17:30
”Mă bucur că m-ai întrebat. Pentru că mereu vorbim despre ce simțim și mai puțin despre ce gândim. Mă uit la sitcomuri. În rest – la filme bune. Am impresia că le-am văzut pe toate.”
25.02.2016 17:34
”Eu am câteva filme preferate. Favoritul meu dintotdeauna este Orașul îngerilor. E un film unde cineva își sacrifică viața ca înger pentru a experimenta cum e să iubești o femeie de care era atras. Mai îmi plac Notebook, Sweet November, Sleepless in Seattle, Grease, Never been kissed (v-am dat aici titlurile originale, cum mi le-a dat el), orice cu Reese Witherspoon.”
Eu nu auzisem de unele dintre ele. Văzusem doar Sleepless in Seattle (Nopți albe în Seattle) și Greese. Dar reușisem să-l scot din rol. M-am uitat pe IMDb. În afară de Grease (1978) restul erau toate cam din anii 2000. Doamne, ce tânăr era! Probabil era născut prin anii ‘80. Doar nu vă imaginați un general american de 59 de ani uitându-se la Blonda de la drept. Sau la orice cu Reese Witherspoon. Să fie clar, eu văzusem Blonda de la drept. Un film drăguț, dacă n-ai ceva mai bun de făcut. Dar să-l trec printre filmele favorite?! E un film pentru puștoaice. Iar îmi trece prin cap ideea că ar putea fi chiar și o fată. Toate filmele astea pe care mi le-a înșirat sunt exact la ce s-ar uita o fată tânără și romantică. El (?) continuă cu pasiune, complet ieșit din rol, se vedea clar că era una dintre preocupările lui favorite:
”Îmi plac comediile romantice, filmele de acțiune, cele romantice care se bazează pe o poveste adevărată cum sunt Titanic și Pearl Harbour. Sunt atâââât de multe filme care îmi plac că nici nu pot să le numesc pe toate.”
Ar fi trebuit să mă bucur de pasiunea lui pentru film. Era atât de frumoasă, atât de nevinovată. Dragul de el! Dar eram atât de rănită, atât de jignită în amorul propriu, atât de nefericită încât țineam cu tot dinadinsul să-l desconspir. Doamne, ce-o fi fost în capul meu? Dac-ar fi s-o iau de la capăt, aș mai ține morțiș să aflu adevărul? Să renunț la fericire doar ca să-mi dovedesc că am dreptate? Da, mă tem că la fel aș face. Fericirea și minciuna nu fac casă bună împreună. Trebuia să înfrunt adevărul, oricât de crud. Așa că îi răspund:
25.02.2016 17:36
”Mă surprinde ce-mi spui. Am crezut că-ți plac filmele de război, poate SF-urile, western-uri, ceva mai bărbătesc.”
25.02.2016 17:39
”Ăsta e și de acțiune” (cred că se referea la Pearl Harbour, ultimul flm pe care-l pomenise). ”Care e, după părerea ta, care e cel mai romantic film pe care l-ai văzut vreodată?”
25.02.2016 17:43
Îi răspund, tulburată de ultimele descoperiri:
”Am să mă gândesc și îți spun, dar mai întâi vreau să te întreb, fiind georgian, nu-ți place Pe aripile vântului? Sau nu ești născut în Atlanta? Mie nu-mi plac flmele prea romantice, adică trebuie să aibă și altceva ca să-mi placă. Mi-a plăcut de exemplu un film cu Tom Hanks și Meg Ryan. Nu-mi amintesc titlul original, când ei se îndrăgostesc pe internet. Îmi plac filmele cu Meryl Streep.
25.02.2016 17:48
”Nopți albe în Seattle”, se bucură el că în sfârșit am găsit o preferință comună. Care a fost scena cea mai romantică/memorabilă? Când s-au întâlnit la final!”
25.02.2016 17:49
Eu îmi continui ideea – filme cu Meryl Streep:
”Alegerea Sophiei, Kramer contra Kramer”.
Apoi continui, răspunzâdu-i la ce m-a întrebat despre scena de final:
”Poate. Îmi amintesc că era și un câine acolo. Nu mi-ai spus niciodată dacă îți plac câinii”.
Ooops! Deodată îmi dau seama că am atins un subiect fierbinte. Scena cu câinele din final era dintr-un alt film cu Tom Hanks și Meg Ryan. Și era fierbinte pentru că în film Tom Hanks își dăduse o identitate falsă ca să corespondeze pe internet cu Meg Ryan – mă rog, vorbesc de personajele respective, nu-mi mai amintesc cum se numeau. Era filmul ”You’ve got mail”, la fel de romantic, din aceeași perioadă cu celelalte pe care le pomenise. Dar evitase să-l treacă printre preferințe. Era foarte asemănător cu situația în care ne aflam noi doi. Și noi eram tot aproape de scena de final. Doar că în film finalul era fericit. Așa e în filme. Cel puțin în astea romantice. Probabil are dreptate să-i placă filmele romantice. Da, subiect fierbinte, așa că schimbă iarăși vorba. Cam des, în ultima vreme. Doamne, unde-s discuțiile noastre lungi de altă dată?
25.02.2016 17:50
”Ești genul romantic?” mă întreabă.
25.02.2016 17:50
”Nu, dragă, nu sunt”, îi răspund îmbufnată. ”Ți-am mai spus. Am momentele mele de romantism, dar nu sunt preferatele mele”.
N-am nimic contra romantismului. Dar pentru mine există lucruri mult mai importante. Adică pot fi romantică în momentele mele romantice, dar nu tot timpul. Cum părea să fie domnul general. Sau ce-o fi el. Dar când te îndrăgostești, chiar nu mai există nimic mai important pe lume. Nu știu de ce îl întreb:
”Ești singur?”
El îmi răspunde cu întârziere la o întrebare.
25.02.2016 17:53
”O, acum am înțeles, îmi plac câinii și pisicile. Și copiilor mei le plac”.
Se întâmplă când te ia valul discuției că tastezi și uneori scapi din vedere că celălalt te-a întrebat altceva. El abia acum a observat întrebarea mea despre câini și mi-a răspuns. Și eu mai pățesc așa ceva.
25.02.2016 17:54
”Ești singur, dragă?” revin eu cu întrebarea. Nu-mi amintesc exact ce aveam atunci în minte. Sau îmi amintesc, dar nu vreau să vă spun. El îmi răspunde:
25.02.2016 17:56
”Colegul meu tocmai a intrat. Trebuie să mergem la spital să-l vizităm pe colegul care a fost împușcat, cred că ți-am mai spus despre asta”.
25.02.2016 17:57
”Da, mi-ai spus. Sper că se va face bine în curând”.
25.02.2016 17:59
”Poate vorbim mai târziu, înainte de a pleca în patrulare. Da, colegul meu va fi bine în curând”.
25.02.2016 18:00
”Sper să vorbim. Vreau să beau ceva cu tine mai pe seară, poate ne dezinhibăm un pic. Acum sunt prea tensionată. Cred că simți asta”.
25.02.2016 18:01
”Mi-ar plăcea să te sărut”.
Mi-ar plăcea și mie. De fapt, voiam să îl provoc la un moment romantic. Uite că v-am spus până la urmă. Să văd cum reacționează. Amân momentul romantic pentru mai târziu.
25.02.2016 18:04
”Pa”.
25.02.2016 20:02
Așteptându-l, să-mi treacă de urât, îi înșir unele dintre filmele mele favorite. Îi promisesem că mă gândesc și îi spun.
”Câteva dintre filmele mele preferate.
Casablanca”.
25.02.2016 20:10
”Pe aripile vântului, American Beauty, Rain man, Forrest Gump, Salvați soldatul Ryan, Vacanță la Roma, Înapoi în viitor, Familia Addams, Ziua cârtiței, Roșii verzi prăjite, Viața lui Pi, Forever young, Fantoma, Frumușica, In a mood for Love – probabil n-ai auzit de el, e un film interesant și ciudat, chinezesc, făcut de fapt în Hong Kong.”
V-am dat numele filmelor așa cum mi-au venit, unele în românește, unele în engleză, după cum le văzusem eu – unele în original, altele traduse.
25.02.2016 20:13
”Unele dintre ele sunt foarte romantice”.
Nu mă pot abține și îi amintesc de subiectul fierbinte.
”O – filmul despre care ți-am spus că mi-a plăcut, cel cu Tom Hanks și Meg Ryan – You’ve got mail, ăsta era cu câinele la sfârșit. Am văzut și Nopți albe în Seattle, mi-a plăcut.
După cum vezi, vorbesc singură, după plecarea ta.”
I-am lăsat mesajul off line, să-l vadă când revine. Rămăsesem datoare cu un răspuns.
25.02.2016 20:22
Mă uit îngrijorată la ceasul de la calculator. De obicei apărea până la ora asta. Îi trimit o fotografie pe care o făcusem la Therme cu o zi înainte. Nu cu mine, cu piscina de-acolo înconjurată de orhidee și palmieri. De fapt, mi se vedeau doar vîrfurile picioarelor, cum stăteam întinsă pe un pat din acelea de plajă. Bine, ceva mai sofisticat, nu ca cele de plastic, ceva învelit în piele.
”Ieri, la Spa”.
25.02.2016 20:39
El apare târziu, pe fugă, și dispare repede.
”Bună, iubito, mă duc în patrulare acum, vorbim mâine. Te sărut cu căldură. Îmi place fotografia pe care mi-ai trimis-o.”
25.02.2016 20:41
“Îți mulțumesc, draga mea, vreau să te rogi pentru mine mereu”.
Rămân singură. Prea singură. Îmi torn un pahar de whiskey din sticla pe care o pregătisem pentru momentul romantic la care mă gândisem cu o zi înainte și mă rog pentru el. Și pentru mine. Dar romantismul se dusese dracului.
Comentează